Cu
alte trebi am ajuns abia astazi la Romexpo unde ardea bine betonul si aerul dar
cateva basculante a la long, cu utilaje performante si cativa bine hraniti
intinzatori unii chiar in negru echipati turnau asfalt clocotilde spre bucuria
iubitorilor de carte cam raruti si mai ales cam grizonati… fara prea mare
implozie de copii. Nu mai are balta peste ca e altele de facut…
In
holul imens un candidat avea carti ale lui asa zicea pe coperta si in
interioriu dadea cu de alea de ale noastre de data asta ale lui !
In
interior era ca la tarabe, enorm de mult dar la iesire daca avea cate o
persoana mai bine intolita si fatuita cateva carti in sacose transperante ca
asa e acum in tenis. Titluri vechi, oameni vechi alea noi cu ce trabe ca sa
stie omul traitor in abureala… Ma asteptam si urechile erau cu un sonor din
alta vreme rezonand de zumzetul acela specific de copil imbratisat cu cartea cu
parintii si dascalii… A fost odata sau nu se mai da voie ca nu corespunde la ce
trabe… Am fost ascultat la un stand cu povestea mea de alta lume, 1992 Teatrul
National Bookarest cu amintirea unei discutii cam de o ora despre oamenii
intalniti atunci dintre care Radu Beligan uimit ca stiam de casa lui fara urma
de sapa sau alta unealta de la Crevedia Mare judetul Giurgiu. A fost odata, am
plecat cu un gand pios la batranii care luau cartile din stand rasfoiau, asezau
ce nu mototolisera si le puneau la loc cu piosenie pe cand altii cu sofeur si
alai primeau sacose burdusie de carti luate prin inhatare de tine calu lor sau sofeur…
Asa
se rasufla istoria…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu