Profesorul Pesamosca

"Eu,nevrednicul părinte Vasile Antonie, propun canonizarea blândului doctor fără de arginți, Alexandru Pesamosca - îngerul copiilor.

Timp de jumătate de secol, el a făcut circa 45 000 de operații, salvând de la infirmitate pe viață sau de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei considerați fără speranță și inoperabili de către ceilalți medici."

Printre zilierii de la fermele la care am lucrat am auzit legenda acestui mare OM. Se spunea ca a fost un copil sarac, mama lui murind din cauza modului cum saracii sunt dintotdeauna si peste tot tratati. Ambitia si inteligenta l-au ajutat sa fie un mare specialist in domeniul sau, urologia, de harul medicului beneficiend mii de pacienti copii. Niciodata nu a primit bani de la nimeni, fratele meu, operat de domnia sa a primit "sarcina" sa ii trimita o vedere de acasa din Tulcea cand urma sa fie vindecat complet... evident pe adresa spitalului Grigore Alexandrescu unde era si casa dumnealui.

24 ianuarie 2014

Leatul meu, am constientizat de mic, marca doua mari aniversari ale romanilor: 100 de ani de la Unirea Principatelor la 1859 si 500 de ani de la atestarea documentara a Bucurestiului. Nu stiam atunci cand priveam aparatul mare si negru de radio Bucuresti 500 ca viata mea avea sa se petreaca in acel oras batran de 500 de ani la nasterea mea.

Bunica mea implinea in ziua in care m-am nascut 50 de ani.

Erau vremuri frumoase fara mocirla care intineaza azi orice. Frumosul colonel Cuza de fapt mic la inaltime, care a adus Moldova impreuna cu Valahia in randul natiilor moderne, era un simbol in sufletul tuturor din generatia mea. Mizeriile dinainte si de dupa unire nu erau stiute si mai ales dauneaza acum. Oamenii pot fi afemeiati, ticalosi, betivi sau ce vicii ar avea dar daca au un loc in marele tezaur al natiei trebuie tratati ca atare, biografii fiind cei care ii trateaza sub toate aspectele.

Despre sarbatoarea unirii am o amintire, mama unui coleg si bun prieten ne povestea ca l-a nascut in Bucuresti si durerile nasterii primului copil aveau ca fundal artificiile cu care capitala Romaniei serba evenimentul. Tatal era istoric, un om de mare valoare autor al unor lucrari documentate mai ales despre Dobrogea.

Am avut satisfactia sa petrec cateva ore minunate in ziua cand Romania s-a unit de fapt cu iarna - 24 ianuarie 2014 - la Muzeul Literaturii Romane unde s-a marcat sarbatoarea cu lansarea unei minunate antologii de poezie dedicata concursului Limba romana Patria mea, titlul ales in dorinta de a marca Ziua limbii romane fiind pentru mine amintitor de faptul ca in loc sa construim si sa pastram Gradina Maicii Domnului in care ne-am nascut, milioane de romani sunt slugi sau muncesc in strainatate, faptul ca romana e a doua limba vorbita undeva aiurea nu este o mandrie ci o mare rusine...

Cand am iesit de la minunata intalnire era o cernere de ceva minuscul care asezat pe trotuare devenea sticla. Un vant dusmanos luase locul celor cateva interventii de suflet. Omul de cultura Corneliu Leu a prezentat eforturile facute pentru sarbatoarea limbii romane. Versurile marilor poeti din Romania si Modova in grai romanesc cantate sau recitate au aratat ca pana la urma mizeriile politicianiste si ura racaita de calai se moaie la caldura sufletelor simtitoare....

Istoria nu trebuie sa fie falsificata, cosmetizata ca femeile stricate, ea este ce a fost, trebuie pastrate amintirile lasate de generatii asa cum le-a dus capul si conducatorii, noi nu avem obrazul sa judecam istoria mai ales azi cand la capitolul conducatori avem cei mai mari nemernici dintotdeauna...de la aparitia oamenilor pe pamantul asta pe care nu mai stiu cum sa il distruga sa il bage in buzunarele lor....

Vorbele frumoase au rostul lor dar limba asta e in mare pericol. Se distrug carti, este un genocid cultural, lingvistic, stiintific educational....

Dar... Nu conteaza nimic cand ma gandesc la acea seara placuta.

Daca se mai pot aduna cativa oameni care sa simta si sa vibreze ca acolo inseamna ca inca mai e un licar de speranta in bine...

Povestea porcului redivivus

Mare ai fost badie Nica! Dar mari nemernici sunt actualii viitori butonari aspiranti. De 30 de ani porcii cu lingura in miere se „sacrifica” pentru noi si lasa munca si treaba adevarata pentru binele celor mai amarati din iuropa… Se gaseste o clica sa le arunce pieile in jar si toate promisiunile ca fac poduri, cand cele facute de inaintasi stau sa cada, spitale, distruse tot de ai lor, irigatii cand aveam 17.000. 000 de hectare amenajate, industrie cand s-a distrus pe Rollex-uri si de alde astea... scoli cu wc cu bideuri si capace de aur, palate pentru ei nu pentru prostime, etc. etc. etc. se pomenesc saracii ca banu fuge la zmeii rai da buni pentru ei si uite asa noi nu avem nica… Acuma de pandemie e mai brici. Cand sunt mormane poluante pe Tampa si aiurea de masti uzate si poate in alte parti ciocu mic ca smecherii le iau cu grija, le aranjeaza, le impacheteaza si la suprapret le relivreaza la scoli, si atatea si atatea posibilitati… Asa sa ii ajute Dumnezeu! Doamne mare ai fost badie! Oare mai esti in manuale? Chiar daca mai esti nu o sa mai fii… o sa se gaseasca din astia cu impozite 0 care sa te faca betivan, tulburator de ordine publica, incalcator de ordonante 1-99999 etc. Hai la vot ca e mai usor cu luatu in bot daca luati o masca bengoasa… si groasa...

Despre prostie

Sursa internet

Cum celui bolnav nu-i folosește un pat din aur, nici celui fără minte nu-i folosește un noroc deosebit. – (Socrate)

Cei mai mulți oameni nu se maturizează, ci numai cresc. – (Leo Rosten)

Primul simptom al prostiei este lipsa totală de rușine. – (Sigmund Freud)

Partea interesantă a oamenilor inteligenți: par nebuni în fața proștilor. – (Albert Einstein)

Trecându-i mereu cu vederea, faci din prost un obraznic. (Publius Syrus)

Prostia este când ai un răspuns la toate întrebările, înțelepciunea este atunci când ai o întrebare pentru orice. – (Milan Jundera)

Nimic nu costă mai mult în viață decât boala și prostia. – (Sigmund Freud)

Cel mai mare pericol social este prostia. – (Victor Hugo)

Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligența. Inteligența are limitele ei, prostia nu. – (Umberto Eco)

Să ai clasă înseamnă să păstrezi tăcerea în fața proștilor, chiar atunci când ai multe de spus. – (George Clooney)

Cu prostia te poți lupta, dar niciodată n-o vei învinge.

Deșteptul își vede de treaba lui, prostul de cea a altuia.

Spiritele mediocre condamnă de obicei tot ce depășește înțelegerea lor.

Când te cerți cu un prost e ca și când vrei să omori un țânțar pe obraz... Reușești să-ți dai singur o palmă.

-Nimeni nu s-a născut învățat, dar asta nu-i o scuză să mori prost.

-În fața unui om deștept, toți tâmpiții fac front comun împotriva lui.

-În viață să ai grijă să nu superi natura și prostul. Ambii se răzbună, prostul imediat, natura mai târziu.

-Când prostul este pe o treaptă mai sus ca tine te scuipă-n cap, uitând că tu ții scara...

-Când ești mort, tu nu știi că ești mort, dar durerea o simt ceilalți. La fel se întâmplă și când ești prost!

-Am răbdare când e vorba de prostie, dar nu cu cei care sunt mândri de ea.

-Prostia ucide, dar nu atât de repede!

-Nu credeți toate vorbele. Trăim într-o lume în care proștii se afirmă, iar cei inteligenți sunt prea modești.

-Ferește-te de săracul ajuns și de prostul scos în lume.

-Invidiosul este rudă cu prostul: te privește, te judecă, te bârfește, iar dacă nu găsește nimic de bârfit, inventează.

-Cea mai înaltă treaptă a inteligenței umane este capacitatea de a observa fără să judeci.

-Când reușești să taci pentru a evita discuțiile inutile, îți arăți înțelepciunea și inteligența.

-Nu poți deschide mintea cuiva, dacă te lovești de încăpățânarea sa.

Goethe

Nascut pe un 28 august, mare personalitate a lumii dar si un mare vizionar. El a creat pe Faust, geniul care isi vinde sufletul diavolului in schimbul gloriei nemuritoare. Cati fausti de rahat sunt azi pe toata media asta scarboasa si cat rau fac alor lor, lumii asteia, Pamantului astuia. Geniile, precum vinul cu cat trece timpul sunt din ce in ce mai impresionante!

Revista Magazin nr. 30 (3262)/27 august 2020

Exista trei metode de a deveni intelept:

Meditatia care este cea mai nobila.

Imitatia care este cea mai simpla.

Experienta care e cea mai amara.

Confucius

www.magazin.ro

Pandemie de umor

Bună seara, aici e clubul nostalgicilor?

– Da, dar nu mai e ce-a fost...

Atunci când o uşă ţi se închide, o alta ţi se deschide.

Ştiu... că am avut şi eu Dacie.

– Salut vecine! Nu am mai văzut-o de mult pe soţia ta, v-aţi despărţit?

– NU... parchează maşina.

Dragi copii, azi vom învăţa despre Dunăre: ea izvorăşte din Munţii Pădurea de Culoare şi se revarsă în Marea Afro-americană.

– O să mori în mizerie sărac şi prost!...

– Nu am înţeles... ce aţi spus?

– Am spus: Creditul d-vstră a fost aprobat!

 – Eu nu mă căsătoresc cu un zgârcit ca tine! Poftim inelul!

– Unde e cutiuţa?

Puteţi să vă păstraţi relaţia vie dacă vă lăsaţi dimineaţa reciproc bileţele de dragoste.

De exemplu: „Puteam să te sufoc azi-noapte în somn, dar n-am făcut-o!”

De aproape 20 de ani, o duc pe nevastă-mea în concediu la mare şi ea tot nemulţumită...

O fi de vină faptul că stăm în Constanţa?

Cum explicăm noi unui străin că, la noi, „să mori tu?” înseamnă „chiar e adevarat?”

Clientul: Ce fel de restaurant e ăsta?

Ciorbă nu mai este, desert nu mai este... aduceţi-mi haina, vă rog!

Chelnerul: este un restaurant cu specific românesc... nici haina nu mai este.

Pentru poetul Ovidiu, vechii romani n-au găsit pedeapsă mai aspră decât exilul pe litoralul românesc.

România Pandemie 2020: La 30 de cazuri pe zi ne băteam pe drojdie şi hârtie igienică, acum la 1.100 de cazuri pe zi ne batem pe cazări la munte şi la mare.

Referitor la COVID19, vă spun ca electrician(consultant in guvern), e mai bună o izolare decât o împământare.

Doi medici psihiatri coboară scările.

Unul se împiedică, cade şi îşi rupe piciorul.

Celălalt se repede la el şi îl întrebă:

‒ Vrei să discutăm despre asta?

 Scarlett O'Hara: “After all, tomorrow is another day”.

Translate into romanian: “Nu e dracul chiar aşa de negru”

 Mulţumesc din suflet celui care a inventat maşina de spălat rufe, vase şi uscătoorul.  Ăsta cu fierul de călcat insa şi-a bătut joc...

“Ce faceţi dacă vedeţi un omuleţ verde?”

60% au răspuns “mă las de băut“,

30% „mă apuc de băut“,

9,9% „merg la psihiatru“,

doar o fetiţă a răspuns: „traversez”.
(sursa internet)

           

Academician arhitect Romeo Belea

Sunt un om de moda veche.

Tin la familia din care ma trag cu toate ca viata a fost dura cu parintii si bunicii mei, am pierdut contactul cu multi din componentii ei.

O casa demolata inseamna spulberarea acelei oaze in care te intorci, iti amintesti si iti pastrezi ca intr-un templu icoanele, obiectele scumpe tie, amintirile. 

Exista printre rudele mamei mele un var primar al ei de care sunt foarte mandru.

Am stat cateva minute de vorba in mijlocul santierului Teatrului National aflat in schimbare profunda sub bagheta sa, cu termenul de finalizare foarte aproape. Domnia sa, ca architect  are un privilegiu unic in istoria arhitecturii: acelas om sa  aiba sansa si capacitatea sa proiecteze o cladire importanta pentru poporul sau, si dupa 60 de ani sa reproiecteze aceeasi cladire, modificand conform cerintelor timpurilor si evolutiei domeniului pentru care fiinteaza acea cladire, este intr-adevar minunat sa fii alesul....

La atata timp distanta o astfel de intreprindere sa te prinda in putere sa poti dirija iarasi lucrarile extrem de complexe si pentru o arta, cea mai legata arta de locul unde se etaleaza: scena, scena care trebuie sa fie aidoma celei din antichitate dar sa cuprinda in ascuns toate minunile tehnice scornite de aceia care raman anonimi de mii de ani dar cu care, sau fara de care actorii nu ar fi actori adevarati... Piesele nu ar fi ceea ce sunt.  Si este minunat sa stii ca un asemenea om este din familia ta. 

Fahrenheit 471

Azi exista un fel de a se da lovituri sub centura in mod diabolic. Exista o « elita » care cum e la noi a ridicat in slavi mari marunti pe criterii bine alese de stapanii ei care dau si banu’ si incet da sigur ce s-a publicat pe criterii obiective, scriitori, savanti romani cu minte, suflet si simtire ajung la ghene, pe mana smecherilor care aleg ce e de valoare din carti date la kilogram. Date cand crapa bosorogu sau bosoroaga ca nerabdatorii satiosi de bani sa vanda mai repede mostenirea. Suntem deci la temperatura la care arde hartia si totodata cultura adevarata, stiinta adevarata. Asa sa le ajute Dumnezeu la artizanii lucraturii asteia !

Pacat!

Greselile generalilor si politrucilor dintotdeauna au creat eroi!? Greselile medicilor au creat si creeaza o parte din martiri! Sunt caste care au reusit in timp sa acopere ca pisicile mizeriile lor! Pacat de munca si geniul celor care au avut si au HAR! Asa sa ii ajute Dumnezeu pe toti ! Cinste actualilor scutiti de impozite!!! Nu e penala si anticonstitutionala treaba aceasta? Ciocu mic nespalatule, necinstitule, sarantocule!

Teatrul Naţional Radiofonic

Câinele grădinarului de Lope de Vega. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Paul Stratilat. În distribuţie: Adela Mărculescu, Ion Caramitru, Ion Lucian, Coca Andronescu, Dumitrui Furdui, Nicolae Neamţu Ottonel, Alexandra Polizu, Ioana Casetti, Matei Gheorghiu, Marcel Enescu, Mihai Stoenescu, Ileana Şerban. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Livio Bellegante. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1973

Doctorul zburător de Molière. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Puşa Roth. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Mihai Mălaimare, Mircea Albulescu, Delia Nartea, Marius Rizea, Ion Haiduc, Mihai Niculescu, Anne-Marie Ziegler. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Înregistrare din anul 2008

Peţit în stil rural de George Bernard Shaw. Adaptarea radiofonică: Domniţa Munteanu.Traducerea: Horia Holban şi Mircea Filip. În distribuţie Mariana Mihuţ şi Ion Caramitru. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1981

Grijuliu...ca un frate de Ellie Bassan. Adaptarea: Alexandru Darian. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Dem Rădulescu. Tamara Buciuceanu, Ileana Stana Ionescu, Horia Căciulescu, Victoria mierlescu, Ştefan Mihăilescu Brăila, Victor Ştrengaru, Ileana Şerban, Constantin Diplan. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: Ion Mihăilescu. Înregistrare din anul 1981. *** Stiloul bunicii mele de Gordon Daviot. Adaptarea: Mircea Popescu. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Dina Cocea, Ion Caramitru, Coca Andronescu, Victor Ştrengaru, George Oancea. Regia de studio: Constantin Botez. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1973

Hannie Caulder

Telecinemateca a prezentat un film care m-a impresionat prin curatenie, chiar daca o femeie care era the best in epoca ei este violata in poveste, camera nu fuge pe detalii. Am inteles ca nu era voie, cinematografia era atunci in anii 70 arta nu pornografie mascata ca acum cand fara de astea nu se numeste superproductie. O data vede nasul pe fina goala ca acuma Raquel Welch este o doamna frumoasa e drept dar o fosta vedeta si nu este demn pentru ea sa faca ce nu i se impunea cand era char minunata! Mai ii cadea cate ceva pe langa umar, mai era cate un detaliu sexy dar nu era ce este astazi...  Imaginatia primilor spectatori a lucrat se vede... Pe mine m-a impresionat scena cand seriful ii spune unui criminal sa aiba grija cand o omoara pe bunaciunea razbunatoare sa fie in legitima aparare!! Deci se poate si mai mult... la noi... 

Agonie si extaz

Eram copil cand pe un ecran dintr-un cinematograf din Tulcea am vizionat acest film. Cuvintele acum sunt prea marunte, trairea de atunci a copilului ce eram cu cea de astazi a celui harjait de viata sunt egale si greu de analizat si explicat in detaliu. Internetul daca e folosit pentru ceea ce trebuie este o advarata minune dumnezeiasca a omenirii.  Nu de mult am citit si cartea, nu exista semn de egal. Dar imaginile si actoria din film complementeaza nu substituie, normal cartea, dar plac!

5 nominalizări Oscar, o nominalizare Globul de Aur.

Adaptare cinematografică după un roman de Irving Stone, filmul e povestea conflictului dintre artistul renascentist Michelangelo şi Julius al II-lea, supranumit “papa războinicul”. Julius doreşte ca Michelangelo să picteze o frescă monumentală pe tavanul Capelei Sixtine, însărcinare pe care rebelul Michelangelo o refuză la început. Strâns cu uşa, artistul se vede obligat să accepte porunca,la insistenele lui Julius, care ţine neapărat că generaţiile care vor veni să-l ţină minte prin intermediul operei de artă. Secvenţele de pe câmpul de luptă cu Julius alternează cu pasajele în care Michelangelo încearcă să ducă la bun sfârşit sarcina primită. Filmul de asemenea încearcă să clarifice detaliile în legătură cu orientarea sexuală a artistului, mai ales prin prisma relaţiei lui cu Contesa de Medici.

Clientul

Mark Sway, eroul acestui film, este un pusti de unsprezece ani, martorul unei sinucideri si cu acest prilej cel care afla un secret ucigator. Urmarit de Mafie, F.B.I. si procuratura, isi angajeaza cu un dolar o avocata si incearca sa-si salveze viata. Mark, un pusti obisnuit altminteri, devine astfel un personaj irezistibil, memorabil, care stie sa se foloseasca de ceea ce a vazut la televizor in filmele cu Mafia. (Cinemagia)

Si fara tv si cu banii luati!

De trei zile incoace stau si aud minute in sir roboti, melodii stresante si cand vor baietii cate un operator care promite ca la ora x data z o sa primesc SMS ca s-a remediat problema. Cand sun conform SMS-ului ca nici vorba de semnal imi spune ori robotul ca zona e in lucru ori operatorul ca am primit SMS. Obrazul subtire cu cheltuiala se tine, asta e clientul lor stapanul inelelor! Dar pana la urma creierul si sufletul sunt mai aerisite! Teleenciclopedia si anumite filme fara publicitate imi lipsesc in rest stirile, duritatile, scrasnelile, minciunile, amenintarile, faptul ca suntem nespalati si nesimtiti... motivarile ca nu e bani de copii si bosorogi astea sa le fie lor de cap.

Pandemie fentata

Langa Berlin un nudist s-a dus sa faca baie si in acest timp un mistret  femela cu doi pui i-a furat sacosa goliciunii in care avea un laptop!!! dupa ce i-a mancat o pizza pe care o luase omu' ca sa se nutreasca naturist! De haine ciocu mic. Zice ca toata tarasenia a filmat-o o goliciune poate bunaciune  si a pus-o, normal pe net! Asta da stire postumana! Daca tot au poduri peste autostrada special pentru fiarele salbatice de ce sa nu profite si  bietii mistreti! Si la ei or fura padurarii drepturile de hrana ale animalelor salbatice sau la ei nici nu a existat o legislatie  de acest gen!

Marea hoinareala

O minunata amintire de pe vremea cand era o placere sa merg la cinema. Suspans, actori mari, situatii care fac din marea incrancenare prilej de capodopera! Ce viata am avut pana sa prindem mizeriile de astazi!

Teatrul Naţional Radiofonic

Teatrul Naţional Radiofonic • Cartoforii de N.V. Gogol. Traducerea, adaptarea şi regia artistică : Sică Alexandrescu. În distribuţie: Mihai Fotino, Costache Antoniu, Grigore Vasiliu Birlic, Dem Rădulescu, Nicki Atanasiu, Dumitru Furdui, Armand Stambuliu, Constantin Stănescu, Igor Bardu, Traian Zecheru. Regia de studio: Constantin Botez. Regia muzicală: Lucian Ionescu. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din anul 1963

Teatrul Naţional Radiofonic • Jourdain nebunul de Mihail Bulgakov. Adaptarea: Leonida Teodorescu. Regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Ştefan Mihăilescu-Brăila, Virgil Ogăşanu, Diana Lupescu, Irina Mazanitis, Dan Condurache, Mircea Diaconu, Cornel Vulpe, Mihai Mălaimare, Victor Ştrengaru, Mitică Popescu, Ion Pavlescu, Anda Caropol, Ion Punea, Sorin Gheorghiu, Gheorghe Pufulete, Mihai Fotino. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 1983

Teatrul Naţional Radiofonic • Doamna ministru de Branislav Nusici. Traducerea: Mirko Jivcovici. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Tamara Buciuceanu, Ion Lucian, Stela Popescu, Mihai Fotino, Mitică Popescu, Eugenia Bosânceanu, Anca Sigartău, Medeea Marinescu, Eugen Cristea, Ruxandra Sireteanu, Sorin Gheorghiu, Eugen Racoţi, Eugen Cristian Motriuc. Redactor: Irina Soare. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Producător Vasile Manta. Înregistrare din anul 2006

Teatrul Naţional Radiofonic • Bolnava prefăcută de Carlo Goldoni. În rolurile principale: Octavian Cotescu, Mariana Mihuţ, Rodica Tapalagă, Virgil Ogăşanu, Dem Rădulescu, Horia Căciulescu, Alexandru Arşinel, neamţu Ottonel, Ileana Stana Ionescu, Alexandru Georgescu. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Emil Nedelescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1976

Shalako

Sir Sean Connery, actorul care în 1968 deja era recunoscut ca James Bond din cele cinci filme în care interpretase rolul agentului 007, a refuzat cel de-al şaselea astfel de rol pentru a juca în acest western european.

Aşa cum dintotdeauna a mărturisit, Sean Connery a fost un mare fan al westernurilor încă din copilărie, aşa că a dorit să nu rateze această experienţă.

Criticii consideră că acest film reprezintă primul pas prin care Sean Connery a început să se distanţeze de James Bond şi să interpreteze şi alte personaje, chiar dacă după Shalako, el a mai jucat în încă două filme rolul agentului 007.

Pentru Shalako, onorariul lui Sean Connery a fost cu aproape jumătate de milion de dolari mai mic decât al divei Briggite Bardot, care la acea vreme era considerată cea mai bine plătită actriţă. Chiar dacă banii au contat mai puţin pentru Sean Connery, producătorii au decis ca din motive financiare să renunţe la planurile iniţiale de a filma în deşertul mexican şi au ales sudul Spaniei. Şi cum acolo nu prea se găseau apaşi, producătorii au ales pentru rolul indienilor mai mulţi localnici romi supli dar cu figuri fioroase, cărora le-au ras mustăţile şi i-au învăţat să călărească.

Shalako-Marea Britanie, Germania, 1968 , în regia lui: Edward Dmytryk, cu: Sean Connery, Brigitte Bardot, Stephen Boyd în rolurile principale.

Shalako, fost soldat în Războiul Civil American, acum vânător şi pistolar hoinărind prin deşerticul New Mexico, sare în ajutorul unei frumoase contese europene, Irina Lazaar răpite de o ceată de apaşi. Tânăra face parte dintr-un grup de aristocraţi care au organizat un safari, dar ghidul expediţiei refuză să se retragă de pe teritoriul apaşilor, în ciuda insistenţelor lui Shalako, care ştie că o confruntare sângeroasă este inevitabilă.

(sursa tvr2tvr.ro)

4 august 2020

Sotia mea isi serbeaza ziua de nastere, va invit sa vizualizati blogurile ei:

www.doinafotografiaza.blogspot.com

www.doinapicteaza.blogspot.com

www.haikuridoina.blogspot.com

Despre ele Doina afirma cu mult drag:

Culorile, imaginile,amintirile frumoase si cultura milenara japoneza ma fascineaza. Natura ma incanta. Incercarile mele timide de a cocheta cu fotografia, pictura si haiku, aici isi au izvorul. Scopul meu este sa-i determin pe privitori sa iubeasca mai mult natura, sa o respecte, sa stea in mijlocul ei, sa se incarce cu energie si buna dispozitie, sa se relaxeze.

Gabriel Garko

Precum pe vremuri eram introdusi in lumea de dincolo cu sclipici si lapte cu miere de ceva vreme pe tvr2 ne bucuram de o prezenta artistica de exceptie. Un actor care plateste in tara Papei un inceput filmografic ceva mai indecent dar care pentru mine reprezinta alaturi de echipele cu care creaza o fereastra interesanta spre  lumea de ieri si de azi bine deschisa si realista.