luni, 25 iunie 2018

Ziua si mo(r)tiunea


O gaselnita a politicii de azi, in loc sa construiesti, sa faci ceva pentru tara in timpul mandatului pui numai cuie in talpa. Imi e dor de marele leader al mo(r)tionistilor care a avut un singur discurs, dar avea ceva: Antibasism. A castigat dar a si ales traseul inaintasului sau Carol II dar nu a tulit-o la Lisabona ci mai la nord la Brusseles!


Nesimtitii: tara e de buna vreme cuprinsa de prapad, vijelii, grindina, inundatii, toate fortele naturii dezlantuite si ei fac tot felul de manevre si magarii pentru ca ei si stapanii lor sa fie tot mereu fruncea.



La multi ani bicicleto!



Azi dar demult un padurar neamt se zice ca a faurit prima bicicleta din lemn ca avea slava Domnului, fara pedale ca acelea care chinuie copilasii acum prin parcuri. Afacere grasa tot azi pentru baietii de baieti care fac culoare prin smog si praf da' satisfac ONG-istii care lupta si lupta si lupta pentru drepturile biciclistilor de a muri sigur si repede, in loc sa lupte pentru eliminarea traficului dracesc asa incat sa poti ajunge cu mijloacele de transport in comun sau mergand omeneste pe trotuar ca omu' normal si pentru biciclisti sa existe rute inca nepoluate unde se pot duce si pot sa pedaleze cat vor!
PS Eu stiam ca a inventat-o Leonardo da Vinci dar azi a fi neamt e lucru mare mai ales la noi in anul centenarului...



26 iunie Ziua Tricolorului



Ca orice lucru sfint pana in 1989, gaurit, flendurit pe la toate mizeriile politicianiste (cum era un lungan cu un drapel imens care ajunsese nelipsit la toate evenimentele presidentiei si nu numai), azi se pare ca este doar o redescoperire a nemernicilor de la Caragiale citire prins pe toate firmele alaturi de inca doua, pus pe stalpii din orase e sursa de afaceri grase pentru "producatori": doua la Parlament, doua la Guvern, doua la... tot ce datorita bulibaselii de azi nu au nimic folositor pentru societate, nu mai au rost dar rostuiesc baietii de baieti pe fonctii si ierarhii. Asa sa le ajute Dumnezeu la toti care au terfelit, batjocoresc si iata s-au si sarbatorit intr-o zi din an, prilej sa mai agate peste tot drapele...  au cheltuit si huzurit pe seama sfantului pana nu de mult drapel romanesc! Drapel cu imnul cu acelas nume care se inalta la multe, multe competitii de varf in lume sportive si nu numai...






Casa Popoului

Nu prea mai avem nimic doar a doua cladire ca marime din lume, cel mai cunoscut lucru despre noi. Ca baietii e eleganti, ciocu' mic de prostia endemica manifestata pe plaiurle astea in aproape toata istoria. Cand acum 100 de ani tara nu exista, noi sarbatorim centenaru'! Asa sa ii ajute Dumnezeu pe cei care ne-au adus la extremele prostiei!



marți, 19 iunie 2018

Eternitate




Doinafotografiaza o minunata marturie vegetala de pe coasta Normanda. O pastram cu drag si pietate. Luate de acolo unde la debarcare mii de amarati au ingrasat un pamant care iata acum da plante. Viata merge inainte dar e pacat ca se fac bancuri. E unul cu un batran american care in aeroport e admonestat de un vames ferchezuit frantuz ca nu scoate mai repede documentele de identitate. la care mosneagul ii spune calm ca ultima data cand a calcat pe pamant frantuzesc nu era nici un frantuz in jur, a intrat in tara doar cu arma, ce avea in dotare si cu cazematele nemtesti ucigatoare in fata. Pacat ca istoria e facuta de canalii, pacat ca nu invatam nimic datorita eternei reforme a invatamantului si educatiei spre nimic dar lectia majora e ca peste toate mizeriile omenesti, arme, crime, imbarligaturi natura isi are cursul ei si iata  toata acea incrancenare omeneasca este azi un lan de plante, unele cultivate care nu au in ele decat ce au primit de la natura, Dumnezeu cum vreti: informatia ca trebuie sa creasca, sa ajunga mature si sa se inmulteasca. Atat!

Se aduna si de la invingatori si de la invinsi ca peste tot si totdeauna in tot si toate pentru ca se pare ca ar cadea bine mai ales la politicienii de astazi invrajbiti mai rau de imbarligarurile de acum decat atunci. Baieti buni si tari mai aduc si cativa ramasi dintre combatantii de atunci. Ce faceau la debarcare e alta poveste. Important e ca au avut zile pana astazi... Cinste lor, combatantilor... Noi ca totdeauna in istorie nu avem ce sarbatori ca am fost ca frunza in vant si cu aia perdantii si cu aia biruitorii... Cinste combatantilor nu papusarilor...

luni, 18 iunie 2018

A venit Bacu'










Nu exista nu imi place! Pacat, eu cred ca timpul cerne implacabil si aici chiar urla toata mizeria in care traiesc acesti copii de mici. Nu e de ras, e de plans. O colega de scoala mi-a trimis o poza cu un Godin in clasa dintr-o scoala care s-a demolat si noi am ajuns intr-o scoala noua. Vina este a acelora care au adus aici jocul acesta murdar in care legile le fac niste nimeni, cultura o fac sclivisitii imbuibati cu fonduri grase. Manuale alternative, variante de cultura mizerabila cu actorii in banci si public pe scena, actorii goi de multe ori. Nu putem dupa mine decat sa multumim lui Dumnezeu si acelora care isi faceau meseria de dascali pe vremea noastra. Azi eu cred ca exista un Dumnezeu si criminalii care au adus copii la starea asta de incultura, de sanatate precara provocata de delicii postdecembriste atat de sonor si trambitat induse de baietii de baieti tari din mass media o sa o plateasca. Pacat!

sâmbătă, 16 iunie 2018

Podul de aur


pe un fond de plumb



Metamorfoza martirilor



Este numită martir sau mucenic o persoană care moare pentru credința sa religioasă. Termenul de martir se mai aplică și celor care își dau viața pentru o altă cauză, considerată nobilă, ca de exemplu cei ce mor pentru țara lor în timp de război.



Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii (stat , organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.


vineri, 15 iunie 2018

Brava vidanjorilor!


Nu Simona Halep e de vina ci opozitia perpetua a telectualilor care dau fuga la strainataturi sa parasca tot ce mai este pe aicea... De vandut evident. Ignorantii nu stiu ce inseamna aroman, aromanii au platit mult tocmai pentru ca au fost imbroboditi de alti telectuali patrioti impotriva cumparatorilor de fier vechi. Mi-a placut caricatura neaos romaneasca. O varianta la atunci cand facea un de gen masculin o boacana: Acuma ce-o vrea ma-ta ori paleta ori racheta!
Urat e acest amalgam de prostie, dispret si o tara de adevar din ce apare in lume despre noi. Nu baieti nu Halep a vandut tara la fier vechi ci toata spuma cea vestita de emanati pro pe care din pacate o confundati cu o sportiva ambitioasa si care va deranjeaza ca lupta pentru Romania si drapelul ei ciuntit si garnisit acum cu steme neromanesti ca si cei care sapa frate sapa, sapa sa nu mai fim pe Pamant... Asa incat vidanjori progresisti si nesimtiti iata-va opera! Ca o baba surda dar nu muta baietii vostri inculti si sclifositi si sclivisiti de dincolo mai o dau in bara, pardon cu racheta in gard! Asa sa va ajute Dumnezeu!
sursa imaginilor nu mai e doinafotografiaza ci internet-ul, dureros in al doilea caz. Pacat!



miercuri, 13 iunie 2018

Scarile noastre



Oamenii din vechime, cu frica de Dumnezeu aveau o minunata viziune asupra vietii curate si fara pacat care era reprezentata uneori si ca o scara, cum e si aceea de la Manastirea Moldovita;



noi astia de acuma, care suntem aproape de era postumana, condusi de oameni care fiind in slujba zeului ban distrug in forta natura ca sa adune cat mai mult pentru ei si neamul lor se pare ca nu avem de ales in calitate de oameni fara Dumnezeu...decat:




sursa imaginii internet


marți, 12 iunie 2018

Secretul aparitiei tale


In era postumana, cand prea multa scoala nu au majoritatea dar consuma publicitate la greu se poate ca sa se poata spuna ca fiecare afla din reclama asta de ce e pe pamant si de ce trebuie sa cumpere ca tata si ca tat-su lui tat-su... in vecii vecilor...




duminică, 10 iunie 2018

Despre bine si rau





In biroul unui ofiter de politie am vazut o colectie cu diferite obiecte si carti din domeniul judiciar. Vazand aceasta colectie m-am gandit la simbolul acela chinezesc care reprezinta dualitatea universului, in fiecare ceva exista un crampei din celalalt element.
Literatura este cea care a prezentat cel mai minunat meseria de politist, militian sau cum s-a mai numit ea in istorie. Asa cum de vina pentru tot in Romania e Nicolae Ceausescu, cum bazele institutiilor moderne la noi sunt datorate lui Alexandru Ioan Cuza, consider ca Napoleon Bonaparte e parintele modern al celor care isi jertfesc viata in domeniul judiciar.
In acel birou m-a coplesit constatarea ca pe lume sunt oameni care au raul in ei, programati genetic, adusi de mediul in care traiesc in categoría raufacatorilor. Conform inteleptilor chinezi exista insa spre binele societatii oameni care fac totul, jertfesc totul in viata in numele binelui.  O mare tampenie este sa transpui in conditii de program de 8 ore munca unui asemenea politist; medic, preot, politist, agronom, cercetator, constructor, pompier, militar, tot ce tine de factori imposibil de stapanit inca, reprezinta meserii care nu permit celui care are vocatie si chemare sa se ridice, de unde de multe ori nici nu are, sa isi ia ce are in cuier si sa incuie o usa si sa fie liber pana a doua zi…
Activitatea in domeniul judiciar e extrem de laborioasa. Toata tehnica si progresul nu fac nici cat o ceapa degerata fara acel fler acea transpunere a meseriasului in mentalitatea si eul raufacatorului...
Astazi raul castiga enorm politicienii, cei mai multi sunt manati de gena raului, au scornit in favoarea lor aceasta penibila expresie dupa ce au acumulat averi ilicite: nu mai sunt bani…
Citind aceste minunate carti politiste, mi-am amintit ca exista o adevarata literatura universala foarte valoroasa pe aceasta tema, evident e o politica sa fie marginalizata acum in lumea raului dominant... m-am gandit la acea colectie de obiecte de care am pomenit si care nu ar fi existat daca aceasta gena care din pacate se extinde poate voit in semenii nostri nu ar fi existat. Cum ar arata lumea fara criminali, escroci, maniaci, derbedei,  mincinosi, prostitutie, proxeneti?…Poate nu ar mai fi fost ea, viata ar fi fost prea monótona, prea asemanatoare cu ce era in Comunism, sau ce se tindea sa fie… Nu era in ea ce caracterizeaza omul, doza lui de inuman, de animal…

sâmbătă, 9 iunie 2018

Ziua Mondiala a Prieteniei



„Amore more ore re probantur amicitiae”
„Prin dragoste, comportament, vorbă şi faptă se dovedeşte prietenia” spuneau latinii!!
Mai e un exemplu cu ce iti pot face « pretinii » in istoria noastra recenta!
De la latini pana azi notiunea s-a largit, s-a intinat si s-a murdarit, s-a imbarligat in mintile naive: pe FB, peste tot. Cantitatea a crescut invers proportional cu calitatea!
Prietenia e o transformare a iubirei; ea nu depinde de sex, de aceea e mai pura. (Mihai Eminescu)


Prietena "succesurilor"



O posibila explicatie a "pretinilor" lui

joi, 7 iunie 2018

Amintire cu tv


Luni, la televiziunea romana in tineretea mea era cate un film serial, roman foileton, cu distributii de exceptie. Forsyte Saga e un exemplu: asa se face o cultura generala solida nu ca acum...



miercuri, 6 iunie 2018

Sah



Alexandra Botez, o tânără în vârstă de 18 ani, cu origini românești, este considerată una dintre cele mai promițătoare șahiste.
A învățat șah la șase ani. „Ai mei au făcut un pariu între ei, mama a zis că nu am cum să o bat la şah. Tata, încăpăţânat din fire şi orgolios, a început să mă înveţe. După două săptămâni, jucam cu mama şi o băteam”, a povestit Alexandra pentru prosport.ro.
Jurnaliștii de la Portland Tribune au lăudat-o. „Acum doi ani, tata mi-a întins un ziar şi mi-a spus să-l citesc. Era unul din Oregon, îmi lăudau performanţele şi mă considerau a fi revelaţia Canadei în şah. Am fost flatată, nu mă aşteptam. Şi puteam să văd satisfacţia pe chipul tatălui meu”, a mai povestit tânăra șahistă.
S-a născut în Dallas și s-a mutat în Canada. Nu știe prea bine limba română, chiar dacă acasă încă se mai vorbește, iar în România a fost de două ori. „Bunicii, care locuiesc cu noi, urmăresc ziarele româneşti online, iar tata se uită la meciurile din Liga I. Este mare fan Dinamo, se agită la fiecare eşec pe care îl au”, a mai mărturisit Alexandra pentru prosport.ro.
În urmă cu un an a primit o bursă și de la prestigioasă universitate Stanford. De asemenea, în planurile ei de viitor și-a făcut loc și înființarea unei școli în care să îi învețe pe cei mici să joace șah.
Parca trasa la indigo, povestea de azi imi pare fata de experienta mea care a inceput undeva pe litoralul romanesc, eram cu copii si sotia si printre bagaje am luat o carte scrisa de doi autori rusi care prezentau lectiile de sah ca pe o poveste. Eu nu am putut sta tot sejurul de 12 zile (pe atunci se muncea si aveai raspundere pentru ceea ce faceai) am stat cu copii doar la inceputul si la sfarsitul sejurului. Am cumparat un sah de la vanzatorii de suveniruri. Era  frumos lucrat si dintr-un ziar am creat coordonatele campurilor. Sahul era ceva nou care le-a trezit interés micilor mei “elevi” care nu mergeau inca la scoala. Cu domnul Scwartzman carea tinea un curs la Palatul Copiilor, unde am ajuns intamplator cu prilejul unuia din múltele concursuri de pe atunci, a inceput seria de activitati si contacte cu oameni minunati, multi la numar (unii deja ne-au parasit de ceva timp). Cea mai lunga partida la un simultan cu A. Karpov, remiza tot la simultam cu mentorul acestuia, Zaitev, premii cupe si medalii au contribuit la palmaresul si pregatirea copiilor mei pentru “meseria de om” in primul rand. Cu tóate ca fiica mea are un titlu de campioana si unul de vicecampioana a Romaniei la echipe cu Apa-Nova Bucuresti respectiv CSS Ploiesti, nu acest lucru e important, e important rolul acestui joc educativ in crearea spiritului de competitie in conditii de fair play, a unei atentii si puteri de anticipare, a unei viziuni superioare in timp si spatiu, cunoasterea de oameni deosebiti si a unor locuri minunate din tara si din lume. Este un mare merit al sahistilor romani ca in aceste vremuri vitrege pentru orice e pozitiv pentru natía noastra, s-a reusit introducerea sahului in scoli. Fara sportul de masa, adica a unui numar mare de cunoscatori si practicanti, nici un sport nu are sanse sa aduca trofee si titluri unui popor: Brazilia in fotbal, Rusia chiar in sah etc.

Ziua Mondiala a Alergatului !!!!





"dupa aur alearga toti dar de adevar fug cam tot toti"
                                                      Mihai Eminescu
Alti bani alta distractie pentru baietii de baieti, conferinte, benere si tot tacamul!
E minunat faptul ca mersul biped si fuga sunt definitorii pentru om. Fuga de primejdii, de cei rai si atatea fugi, pana si in muzica parca... Bicicleta si alergarea ridica atatea discutii in orase. Atatea ONG, O... O... O.... Nu fratilor: ori nu mai circula decat transport public nepoluant si renteaza sa faci joging si ciclism pana la serviciu si inapoi, evident cand nu prea ai ce face acolo ca daca ai fi ca noi inainte de 89 sa fii la fix, sa nu mai stii cum  si ce sa faci nu prea mai aveai timp de dusat, spreiat si relaxat dupa o asemenea sosire la slujba... sau se pot gasi, cum se si face de multe ori in timpul liber, rute pe trasee afara de orase si locuri suprapoluate, ca sa fie sanatate nu o asfixiere lenta dar letala cu picatura chinezeasca in tot ce inseamna trafic infernal. Alti baieti de baieti care au interese cu benzile pe trotuare nu prea vor asa de mult binele alergatorilor prin urbe, pe picioare sau cu bicicleta, trotineta si alte gaselnite scumpe si extravagante ca prin parc si comunitarii alearga pe ele. Doua la slujbas, restul la odraslele sefilor... etc. Concluzia: nu e o zi de asta fara lovituri sub centura pentru contribuabilul bagat cu creierul si spiritul tot in virtual. Cand or alerga Doamne, toti nemernicii la patronul lor cu coarne, copite si coada... sa traim si noi ca alergatorii de la olimpiadele de alta data cu o ramura de maslin in mana!