Abecedar

din vremea cand eram elev in clasa I la Scoala Generala nr. 6 Tulcea fiind in primul an de functionare al acesteia. Doamna invatatoare era doamna Musteata, director domnul Niculescu. Erau sali de clasa luminoase cu tabla cat peretele din fata bancilor. Totul sclipea de curatenie si miros de nou!  Si abecedarele noi bijuterii grafice parca erau niste magneti pentru a te atrage spre invatatura...

Doamne cum pot sa dispara toate ca intr-o vraja facuta de muma padurilor!!!

Sursa minunatelor imagini internet. Va MULTUMESC!

Medicale

-   Doctorul mi-a dat şase luni de trăit, dar când a văzut că nu pot să plătesc onorariul, mi-a mai dat şase.

                   (Walter Matthau)

-    Mă duc la Boston să-mi văd doctorul. E un om foarte bolnav. 

                   (Fred Allen)

-   După o anumită vârstă, dacă nu te dor toate alea când te trezeşti, înseamnă c-ai murit.

               (Mark Twain)                      

-    Moartea naturală survine când mori singur, fără ajutorul unui medic.

                (Mark Twain)

-    Din toată suflarea omenească, medicii sunt cei mai fericiţi; lumea le trâmbiţează izbânzile, pământul le acoperă greşelile.

                (Francis Quarles)

-    Singura diferenţă dintre medici şi avocaţi este că avocaţii doar te jefuiesc, pe când medicii te jefuiesc şi te mai şi omoară.

                     (A. P. Cehov)

-   Când medicii din Los Angeles au intrat în grevă în 1976, rata mortalităţii din oraş a scăzut cu 18%.

                    (Ross Bergman)

-    Operaţia a fost un succes deplin, dar pacientul a murit din altă cauză.

                      (John Chiene)

-    Medicii cred că, mulţi pacienţi care pur şi simplu au plecat dezamăgiţi înainte să mai intre la consult sau după prima consultaţie şi n-au mai revenit, au reuşit să se vindece!

                    (Don Herold)

-    Vai de medicul care nu poate prescrie un tratament costisitor unui pacient bogat.

                     (Sydney Tremayne)

-    Cum se face că poţi să descifrezi întotdeauna nota de plată a medicului, dar niciodată reţeta?

                      (Finley Peter Dunne)

-    Fiecare om care se simte bine, e de fapt un bolnav care se neglijează. 

                              (Jules Romains)

-   Fluierul piciorului este un dispozitiv de găsire a mobilierului pe întuneric.

                           (Colin Bowles)

-    Caria este un mic orificiu dintr-o măsea, pentru a cărei umplere e nevoie de foarte mulţi dolari.

                        (Bill Dodds)

-    Leacul sigur pentru o durere de măsea e să gâdili copita unui măgar.

                         (Ken Alstad)

-   Alaltăieri m-am suit pe un cântar electronic care tipăreşte greutatea pe un cartonaş. Când a ieşit cartonaşul, pe el scria: „Reveniţi peste 10 minute – dar să fiți singur“.

                         (Jackie Gleason)

-    O rog pe martoră să-şi declare vârsta, după care va fi pusă să jure.

                          (Norton Plasset)

-    Natura vindecă, iar medicul încasează onorariul.

                        (Benjamin Franklin)

  Sursa internet
PS Inainte de 1989 nu eram racordati la ironia plina de tragism a acestor pastile straine de noi atunci. De fapt nici azi, ei bine nu e numai teapa asta dar nu pot concepe ca sa depinzi de bani ca sa traiesti. Acum e drept facatura sau nu se schimba calimera...

Libertatea 18 decembrie 2020

 

Ali Baba si hotii lui

 Solstitiu de iarna 2020

Nu stiam de ce e aleasa ziua cu cea mai lunga noapte din an ca sa se intruneasca obscurul parlament al romaniei!? Pai normal pentru orice hotie acum si asta cu parlamentul ales mucles e ziua ideala. Romania cu piete demolate ca sa iasa virusu’, cu primari gunoierite, cu mangla la rang de miss vott ca sa o luati iar in bot etc. Antipenalilor le trabe cea mai lunga noapte ca sa iasa la lumina. Adica cu forcepsul din ce e mai monstruos in anul acesta super monstruos. Pacat de astronomia asta idioata, cine o mai studiaza si de ce… de tara asta talharita si mai ales de oamenii oameni romani din EA. Pacat!

Felicitare draga mie

 

 

Acide

Pe lângă faptele importante ale personajelor istorice, posteritatea a reținut și insultele pe care și le-au aruncat.

Iată câteva dintre cele mai bune răspunsuri la insulte, care au rămas consemnate în paginile cărților de istorie:

Abraham Lincoln (1809 – 1865), după ce a fost acuzat că ar avea două fețe: ”Dacă aș mai avea o față, credeți că aș purta-o pe aceasta?”

John Montagu (1718 – 1792), al patrulea conte de Sandwich, către John Wilkes (1727 – 1797), om politic şi ziarist britanic: ”Dumneavoastră, domnule, veți muri cu siguranță fie în ștreang, fie din cauza sifilisului”.

”Asta depinde, domnule, dacă vă îmbrățișez principiile sau amanta”

Winston Churchill (1874-1965) vs. Lady Astor (1879 – 1964), prima femeie din Parlamentul britanic.

Churchill:”Ce deghizare îmi recomandați să port la balul mascat?

Lady Astor:”De ce nu veniți treaz, domnule prim-ministru?”

********

Lady Astor:”Dacă ați fi soțul meu, v-aș otrăvi ceaiul”.

Churchill:”Doamnă, dacă ați fi soția mea, l-aș bea.”

********

Lady Astor: ”Domnule Churchill, sunteți beat!”

Churchill:”Da, doamnă, și dumneavoastră sunteți urată, dar mâine eu voi fi treaz și dumneavoastră veți fi în continuare urâtă”.

********

George Bernard Shaw (1856 – 1950) i-a trimis o telegramă lui Winston Churchill, prin care îl invita la premiera piesei sale, ”Major Barbara”:

”V-am rezervat două bilete la premieră, veniți și aduceți un prieten, dacă aveți”.

Răspunsul lui Churchill a fost pe măsură:

”Imposibil să ajung la premieră, vin seara următoare, dacă mai aveți reprezentație”.

********

Dramaturgul englez Noel Coward (1899 – 1973), către scriitoarea americană Edna Ferber (1885 – 1968):

”Edna, aproape că arăți ca un bărbat”.

”Și tu la fel”.

********

Militarii francezi prezenți la o recepție, care a avut loc la Viena, s-au întors cu spatele când a intrat generalul englez Arthur Wellesley, primul duce de Wellington (1769 – 1852). Gazda a încercat să îi prezinte scuze ducelui Wellesley.

”Le-am mai văzut spatele și înainte, doamnă.”

********

William Faulkner (1897 – 1962), despre Ernest Hemingway (1899– 1961):

”Nu a folosit niciodată un cuvânt care ar putea trimite un cititor la dicționar”.

”Bietul Faulkner. El chiar crede că emoțiile mari vin de la cuvinte mari?”

********

Filip al II-lea al Macedoniei (382 î.Hr.-336 î.Hr.), mesaj către Sparta:”Vă sfătuiesc să vă predați fără întârziere.

Dacă îmi aduc armata pe pământurile voastre, vă distrug gospodăriile, vă ucid oamenii și rad orașul de pe fața pământului”.

Spartanii au răspuns cu un singur cuvânt:”Dacă”.

Efectul Coolidge

În biologie şi în psihologie, prin efectul Coolidge este descris un fenomen, observat la multe specii de mamifere, ca şi la om, prin care masculii şi femelele manifestă mai mult interes sexual în cazul unui nou partener. Acest concept a fost definit de endocrinologul american Frank A. Beach, în 1955. Termenul provine de la o anecdotă atribuită președintelui american Calvin Coolidge (1872 – 1933, în funcție:1923 – 1929).

În timpul unei vizite întreprinse într-o fermă experimentală, soția președintelui Coolidge a observat că fiecare cocoș se împerechează frecvent și l-a întrebat pe cel care o însoțea cât de des se întâmplă acest lucru.

”De zeci de ori, în fiecare zi”, a răspuns acesta.

”Să îi spui asta domnului președinte”, a spus doamna Coolidge.

Însoțitorul i-a spus președintelui remarca soției sale, iar aceasta a întrebat:

”Cu aceeași găină de fiecare dată?”

Bărbatul a spus că de fiecare dată este vorba de o altă găină. Președintele a dat ușor din cap, zicând:

”Să îi spui asta doamnei Coolidge”.

„Fuga” de Mihail Bulgakov

 Un spectacol-eveniment, în premieră la Teatrul Naţional Radiofonic (14–17 octombrie 2020)

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră, în perioada 14–17 decembrie 2020, de la ora 23.05, la Radio România Actualități, un spectacol-eveniment: Fuga de Mihail Bulgakov. Traducerea: Maria Dinescu. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Diana Mihailopol. În distribuție: Marius Bodochi, Marius Stănescu, Șerban Pavlu, Rodica Mandache, Mihai Constantin, Gelu Nițu, Nicoleta Lefter, Dan Aștilean, Andrei Sabău, Florentina Țilea, Gavril Pătru, Marian Lepădatu, Daniel Badale, Ionuț Grama, Lucian Ionescu, Ionuț Vișan, Cezar Antal, Marcela Motoc, Ruxandra Maniu, Răzvan Popa, Daniel Tudorică, Maria Magdalena Pisaltu, Domnica Țundrea, Patricia Prundea, George Rotaru, Răzvan Bratu, Vlad Ciubotaru, Gabriel Gheorghiu, Emanuel Varga. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Spectacolul Fuga de Mihail Bulgakov, în regia Dianei Mihailopol, reprezintă, fără îndoială, un adevărat eveniment artistic, o producţie sonoră expresivă şi cuceritoare, izbutind să redea o lume de mare bogăţie simbolică şi imagistică, o arhitectură complexă, o ţesătură de fapte, idei şi sentimente, amestec de realitate şi elemente onirice, de satiră necruţătoare şi tot atâta tristeţe, de fantezie şi luciditate.

Traducerea piesei Fuga, realizată de către regretata Maria Dinescu, a reușit să surprindă insolitul creației bulgakoviene, acel echilibru atât de fragil al stărilor de spirit, forța și totodată fragilitatea personajelor, paradoxurile sclipitoare, dialogul având intensitate, energie și putere evocatoare. Piesa este foarte amplă, elaborată în opt tablouri sau, cum le denumeşte autorul, „opt vise”, care au dat naştere unor secvenţe sonore bogate şi încărcate de semnificaţii, unor dezvoltări radiofonice rafinate şi sugestive.

Interesul istoric pentru acest text, interzis de către puterea sovietică în 1929, a fost dublat, fără îndoială, de atracția pentru universul bulgakovian, care, în cazul regizoarei Diana Mihailopol, s-a manifestat și atunci când a montat, la Radio, Două nuvele de Mihail Bulgakov – Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel, în traducerea lui Emil Iordache și în dramatizarea proprie, producție care a fost distinsă ulterior cu Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic al anului 2013.

În spectacolul radiofonic Fuga de Mihail Bulgakov, viziunea regizorală a Dianei Mihailopol accentuează teatralitatea unui univers bizar și contradicțiile unui moment istoric complicat: Războiul Civil Rus și haosul care i-a urmat, determinându-i pe toți să „fugă”: de inamici, de consecințele propriilor fapte și adesea și de ei înșiși. Spectacolul ridică întrebări fundamentale, legate de raporturile omului cu puterea, cu istoria, cu societatea, de vina individuală și colectivă, de psihologia ființei umane în situații de criză.

Actorii individualizează excelent personajele, tipologii diferite, perfect întruchipate; mecanismele psihologice se desfășoară la vedere, energia jocului împinge acțiunea, colorează emoționant sau fantastic sau grotesc momentele piesei. Se poate spune că Diana Mihailopol a alcătuit o distribuție  ideală și suntem convinși că ascultătorii vor reține aceste personaje memorabile, înfățișate publicului în adevărate recitaluri actoricești.

Forma modernă a spectacolului se datorează, fără îndoială, și amalgamului auditiv ce învăluie cele opt „vise” ale lui Mihail Bulgakov. Coloana sonoră  semnată de către ing. Mirela Georgescu și regia muzicală a Patriciei Prundea ne poartă din atmosfera cu ecou de mănăstire în biroul auster al Serviciului de contrainformații, de la bâlciul din Constantinopol în mediul parizian. Sublinierile sonore, comentariul muzical, trecerile extraordinare potențează dialogul și stările personajelor, amplifică plasticitatea acestui univers, iar elementul fantastic al dezvoltărilor onirice se ivește subtil, dintr-o compoziție auditivă minuțios alcătuită, în cele mai mici detalii.

Spectacolul Fuga de Mihail Bulgakov, în regia Dianei Mihailopol, reprezintă nu doar o binevenită restituire culturală, titlul nefiind montat, până acum, la Radio, ci şi un prilej de a explora, prin mijloace sonore, un teritoriu spiritual fascinant.

Domnica Ţundrea

 Sursa internet

Cel mai tare tratament

 Si baietii negociaza la... sange!!!

Pe aripile... gloriei

 Libertatea 11 decembrie 2020

Umilinta!!!

 

Ce era Romania si ce a ajuns!!

Avem o echipa CFR Cluj care si-a aparat de ceva vreme sansa cu demnitate. Lipsit de caracter, de demnitate arbitrul frantuz ca intr-o piesa proasta sau un film mizerabil alege o faza de final in care portarul roman respinge o minge ajunsa la capul unui helvet. Evident ca respingand mingea ceea ce si un orb putea vedea dupa directia in care a pornit undeva departe de poarta si vajnicul urmas al lui Wilhelm Tell atat de cinstit incat ai lui pazesc pre papa de ceva secole, s-a aruncat shakespearian la pamant, pardon covorul sintetic ca asa e postuman! Evident portarul cu nume mioritic Balgradean, oripilat de o asemenea nedreptate in minutul 90 cand ai lui reusisera sa marcheze cu putin inainte, s-a aparat! Eliminare data de frantuzul de opereta este lovitura de sis de derbedeu data clujenilor mai era un cartonas galben dar ticalosul era menit sa fie terminator. Tarziu ca helvetii o furasera prea tarziu ca sa fi facut o nefacuta mai brodata frantuzeste. Trebuia sa fie terminator de clujeni facea tot ce se putea ca un portar de rezerva, neincalzit avea 0 sanse sa apere poarta. Pacat ca traim in asemenea codru cu talhari. Pacat ca noi suntem bataia de joc a iuropei si nu e chiar ilogic. Am cunoscut si eu oameni slabi, diformi, neaparati fara bani… Atunci sar derbedeii, oamenii care se cred tari, vor sa atraga muieri dar mai ales ce bine e daca din asta le iasa cate ceva. Oameni mici, nu au ai nostri unde sa reclame, cine sa ii apere... borcanul cu miere e astupat pornind chiar de la noi ca déjà scutitii de impozit care comentau derapau. Eu nu inteleg de ce tot ce reprezinta Romania este difuzat pe toate posturile dubioase… Asta e… Vai de noi !!! Si sportul asa distrus cum a juns e tezaurul poporului asta adica a ce a mai ramas din el.

Coltescu (nu Mutu), a vorbit!

 

Mai bine tacea...

Meci mare meci intre aia in tara carora Napoleon spunea ca daca imparatea, era stapanu’ lumii si fazii urmasi ai celui care nu a imparatit dar a organizat pana azi lumea... Acuma, vai mama lor ce au in fruncea lor, in balanta turcii sunt ceva mai abrasi si naravasi. Si iata ca noi de acolo de unde numai romanii nu sunt stapani in tara lor, un Coltescu care nu avea cum sa spuna repede centralului de ce culoare era un fotbalist napoleonian sau turc de care era vorba… a furat-o… Mii de ani de istorie si o mare isterie e pe coltii amaratului. Ba baieti luati istoria noastra si o sa vedeti ce inseamna a fi roman adica a fi sau a nu mai fi asta este intrebarea… ca William Shakespeare e printre primii vaccinati ai lumii, tot el sireacu dar reincarnat… se pare cu acte in regula si apoi vedeti ce si cum. Am fost si ma bucur enorm ca simplu cetatean legat de lumea sahului o scurta perioada de timp din pacate. Am avut marea onoare sa cunosc acei oameni care au folosit acea libertate care se itise prin 90’ in scopuri nobile: sa invete mii de copii romani sa joace sah. Am cunoscut pe doamna Elisabeta Polihroniade care a editat, organizat si stiitificat marea arta, sport cum vreti sa ii spuneti mirajului de mii de ani se pare pe Pamant. Dar ca si tenisul alb candva niste impostori au bagat in mocirla mult din sportul romanesc precum handbalul, gimnastica etc. Ei bine, eu, ca si pe ISCIR-isti, notari, medici am admirat baietii destepti ai universului care au facut si in lume si la noi ca fotbalul, indiferent cat e de mizerabil jucat, cu oameni multi cu IQ minim poate dar cu conturi grase, nesimtit de grase sa fie « the first » si la pandemie. Ei bine acuma au gasit baietii un amarat dintr-o tara amarata si oropsita sa devina coltii babei cu sclipeala de MISS, numita mass media mondiala. Bravo baieti asta meritam…