Bancuri

Eram la stomatologie si am vazut ca zugraveau unii un cabinet.

Mi-am amintit un banc:

O fata de la tara vine la un cabinet de ginecologie. Bate la usa si intra. In cabinet era un mustacios mai in varsta si vreo 4 pustani. Asa cum o invatase maica-sa, zice buna ziua, se duce dupa paravan, se dezbraca, se aseaza pe masa ginecologica, mustaciosul vine, se uita, se uita... Ioane ia vino ma... Vasile ia vino ma... Gheorghe... Mitica... Se hlizesc ei ce se hlizesc si isi vad de treaba.

Fata coboara, se duce dupa paravan, se imbraca si vine la mustacios:

-Domn doctor imi dati o reteta, ceva?

-Nu fata mea, sa vii joi, ca atuncea vine doctorii, noi suntem zugravii...

***

Stii care sunt cele trei enigme ale secolului XX?

Nu, care sunt?

1. Daca a murit Hitler?

2. Cine l-a ucis pe JFKennedy?

3. Unde a facut liceul Nicolae Ceausescu?

PS Acuma il fac multi pe hartie cu diplome false, nu numai liceul ci si facultate, doctorat, se vede insa cand scriu CV ul ca nu au absolvit nici clasele primare decat tot cu pile...

 ***

Ce e negru si sta intr-un picior?

Un negru schiop.

Ce e negru si sta in doua picioare?

Doi negri schiopi sau un negru normal.

Ce e negru si sta pe trei picioare pe perete?

??!!

Pianul.

Dar ce pianul sta pe perete?

Dar ce te priveste pe tine cum imi mobilez eu casa??!!

***

La lipoveni nu le-o spune acuma spirti daca in DEX avem rromi?

Oricum lipovenii sunt asa de muncitori ca nu au timp sa stea pe la Bruxelles...Indiferent din ce e facuta tarie tot se mai gaseste...

Invatatoarea intreaba intr-o clasa la o scoala din Tulcea care e cea mai calda tara din lume. Ionescu zice ca una din cele care au pe teritoriul lor desertul Sahara. Ia nota 10. Popescu zice ca mai sunt tari cu desert pe teritoriul lor si numai analizand temperatura medie din tara respectiva se vede care e cea mai calda. Invatatoarea era fericita ca avea si inspectie la ora. Aliosa era cu mana sus. "Tavarasa stiu si io!"

Isi calca pe inima invatatoarea si il lasa sa raspunda cu inima purice.

"Tavarasa invatatoari, nu e tara mai calda pi lumi ca URSS!" Rusinata invatatoarea il intreaba de ce. Aliosa fericit zice: „Asta iarna cand erea un ger di crapa pietrile la Tulcea, unchiul Vanea di la Izmail a vinit incaltat in tenisi.”

***

Piranda il batea la cap pe Pardaian sa ii ia si ei „porjaltel’.

Azi asa, maine asa, ii da bani si cand vine fericita ii cere sa vada pe ce a dat banii.

Ridica Piranda fustele, se holbeaza Pardaian si cade lat mort.

Vine bulibasa sa vada de ce a murit Pardaian. Afla cum s-a intamplat, cand ridica Piranda fustele se holbeaza si cade lat mort.

Vine nevasata bulibasei, mama lui Pardaian.

"Ce-ai facut fa, ca i-ai gatat? Ha..."Povesteste Piranda plangand si urland, ridica fustele dar soacra-sa calma zice: „ Nu asa fa proasta naibii, jartelili se prinde de ciorapi fa, nu di buzi!!”

***

Doi ardeleni, unul batran si unul tanar, sunt cu treburi la oras. Ala tanaru’ cu ochii pe ceas targe de varstnic sa ajunga la timp la tren. Cel batran fericit se hlizea la una, la alta. In sfarsit ajung la gara si de pe peron vad cum trenul se pierdea in zare... Ala batranu’ se sprijina in toiag si zice cu naduf: „ No, ase-i cand meri cu lucru altuia...”

PS A fo’ suparat rau de a ajuns CFR-ul in halul asta...

***

Un lipovean prinde in navodul lui pestisorul de aur:

„- Daca nu ma omori si ma arunci inapoi in apa eu iti voi indeplini trei dorinte.”

Lipoveanul om bun din fire il arunca. Imediat scoate pestisorul capul asteptand prima dorinta. Se gandeste, se gandeste lipoveanul si intr-un sfarsit ii cere ca o balta maricica din apropiere sa o transforme in votca. Bea omul cu nadejde, cand o termina iese iar pestisorul si ca a doua dorinta ii cere sa ii transforme in votca cea mai mare balta din zona aceea. Termina omul si cu asta, iese pestisorul si cand aude iar de votca zice ca poate fiind ultima dorinta e mai bine daca ar cere ceva mai valoros ca ii e mila de el si ii e recunoscator pentru binele facut.. Sta omul sta, sta iar mai sta... Deodata hotarat ii zice pestisorului: „- Daca o balta nu si mai poati, macar un paharus di votca imi dai?”

Bucuresti

Bucuresti sa traiesti!

Ca mine cu 500 de ani mai batran esti!

De pe 20 septembrie 1459 de la Vlad Tepes te pomenesti!

Au trecut 40 de ani!

Din pacate, chiar cu un ultramodern muzeu aproape de bustul lui Spiru C. Haret care acolo in intersectia unde l-am gasit cand am ajuns prima data mic copil poate, imaginea strazii care te duce la fostul meu liceu este dezolanta. Cocheta cladire care gazduia pe vremurile cand eram elev Casa Corpului Didactic este in curs de demolare, in soarele arzand mergi pe ceva care nu e nici ulita nici alta cale de circulatie care sa intre in nomenclatorul actual al drumurilor urbane. Scoala este asa cum o stiam dar rece fara vuietul specific culoarelor si scarilor unde forfotesc copii care acolo devin adolescenti si se formeaza pentru a deveni oameni! Se cam plang toti ca batranul Spiru C Haret nu prea mai este de folos pentru mobilizare invatamantului in déjà eterna tranzitie…

Incet, incet incepem sa ne animam si noi ajutati de cateva reviste Aspiratii cu tabloul editat la absolvire. Unii si unele sunt neatinsi de picatura chinezeasca a timpului, altii am fost mai erodati de greutatile vietii. Intram in clasa care a suferit diferite transformari acum panta amfiteatrului e spre strada cand a fost odata invers! Glume, catalogul, cei cativa profesori care au raspuns invitatiei inimoaselor organizatoare, scurte flash-uri ale vietii de pana acum rostite cu emotie de fiecare fost elev ajuns pe 15 septembrie iar in banca, de data aceasta nu doar cu un profesor. Din pacate de pe tabloul clasei din Aspiratii sunt unii absenti definitiv de pe asta lume. Ca si pe 7 septembrie la intalnirea cu fostii colegi de facultate parca mai ales cei plini de viata, de o energie debordanta nu mai sunt. Dupa un ritual care s-a inradacinat la astfel de intalniri se tine un moment de reculegere, acum dedicat laolalta profesorilor si absolventilor care au murit. Moartea deci niveleaza categoriile. Chiar daca din profesori sunt unii care incearca sa devina un tot cu absolventii, amintirile, timpul petrecut impreuna nu ne lasa sa nu respectam diferenta nu numai de varsta dar si de rang, toate amintirile, bunul simt nu te lasa sa te tragi de bracinari cu cineva care te-a invatat ceva, poate azi s-o intampla asa ceva dar la ce a insemnat aceasta scoala centenara la vremea noastra nu e posibil asa ceva. Aparuta demult monografia liceului arata negru pe alb ca Sotirestii din care se trage bunica mea de la Tulcea fiind de fapt unchii ei au contribuit la infiintarea locasului de invatamant cu bazele puse sub administratie otomana. Nu cersind bani ca azi ci infiintand, atragand din putinii profesori existenti atunci si ce mandri eram ca tatal academicianului hatru dar eminent Moisil a fost pe aici. Azi cine mai stie fara gadget cine o mai fi fost si asta, pe unde si ce a jucat…

Parca imaginea dezolanta a strazii cu cladirea fosta cocheta in paragina demolarii nu mai impresioneaza fiecare dupa poze vorbeste cu fiecare pana la restaurant care la fel e animat de noi, destul de putini, tacuti cu motive de restrictii la alcool mai ales de aceea acea crestere de zumzait, de tonuri de hohote nu mai acopera muzica minunat aleasa dintre aceea ce ne-a jalonat tineretea. Am plecat pe la Biserica Bulgareasca mi-am amintit ca uitasem pe masa o carte scrisa de fostul nostru profesor de limba germana domnul Aurel Enica. Cartea statea cuminte unde o lasasem, mai erau cativa colegi si organizatoarele care trebuiau sa incheie ce era de incheiat cu prestatorul de servicii. Abia dupa ce am ajuns pe unde viata m-a umblat, dupa ce am cunoscut profesori universitari, oameni pe drept ajunzi acolo unde meritau la Academia de Stiinte Agricole si Silvice etc., oameni de cultura precum Ludovic Spiess in calitate de ministru la cabinetul caruia am fost de serviciu de doua ori si atatia altii, abia retrospectiv privind am un sentiment de mandrie ca am avut parte in toata perioada de elev tulcean de niste profesori deosebiti si care au sapat in ceea ce era un bot de carne un bun candidat la meseria de OM. A doua zi o plimbare scurta prin balta, nuferii atat de albi si diafani, lebedele cu decolare de avioane supersonice, un timp frumos amintiri ale unor timpuri care au trecut frumos zic eu si cu folos. La vraful de amintiri legate de tinerete, formare, Tulcea se mai adauga aceste zile de inceput de scoala pentru altii care dupa cum spune aproape toata lumea la unison, lucru atat de greu in Romania dezbinata de azi ca nu mai au parte de ce am avut noi. Noi care iata suntem inca in masura sa ajungem din zece in zece ani la templul in care s-a transformat scoala, liceul, facultatea toate cele care ne-au dat patalamalele pentru ceea ce suntem azi. Nu ele ci oamenii care au lucrat acolo. Marele Nicolae Iorga a spus ca odata cu noi mai mor odata mortii nostrii. Incet viii de demult, copiii, adolescentii, maturii apropiati sau doar meteoric aparuti in viata noastra se duc. Fiecare ne-a influientat, ne-a trezit varii sentimente. Acum poate e o cursa in timp si nu pot sa nu ma bucur ca cei care pregatesc astfel de evenimente nu omit acea reculegere pentru fosti, exista asa cum inainte repectul tinerilor pentru cei mai in varsta exista si nu era predat niciunde, exista deci in noi undeva in minte sau suflet un sipet mai mare sau mai mic unde se aplica vorbele marelui savant zdrobit undeva pe o sosea de micimea unui popor care nu a putut avea ce ii trebuia ca sa lase geniul sa mai creeze, sa mai faca ceva inegalabil pentru noi, pentru omenire. Aceasta e viata, sa ne bucuram pentru ca asa cum zice cantecul de pe buzele noastre de acum 40 de ani maine vom ajunge tarana !  

Felicitari de alta data

1. "Bibeloul japonez" de G. Debillemont-Chardon

Salonul femeilor pictorite Paris primita ca felicitare de Sfintele Pasti;

2. L'Histoire Sainte en images d'apres les originaux de Rob. Leinweber Nouveau Testament Serie VIII 912 images) Image 7 Le Tribut St. Marth. 22, 15-22 Primita ca felicitare de Sfintele Pasti 25 Aprilie 1924

Maria

(Sursa internet)

Anul bisericesc ortodox va este inchinat dupa cum arata Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane prin persoana al carei nume il aveti. Tuturor care purtati prin inspiratia parintilor sau nasilor acest nume sfant sau derivatele lui: 
LA MULTI ANI!

Proorocu A. Angel - Sfanta Familie (acrylic)

Proorocu A. Angel - Sfanta Familie (ulei pe carton)

Proorocu A. Angel - Punerea in Mormant (ulei pe carton)

Revedere

Am avut o zi si o seara minunate pe data de 7 septembrie 2018 cand cativa fosti colegi inimosi au organizat revederea promotiei 1983 a Facultatii de Horticultura din actuala USAMV Bucuresti. Este o placere a vietii pe care din pacate in ultimul timp, luati de valurile preponderent virtuale ale vietii din ce in ce mai multi o pierd. Sanatate, impliniri, bucurii de la cei dragi si La (urmatoarea) revedere dragi fosti colegi cu care practic am obtinut pasaportul pentru un anumit mod de a trai decent in viata!

Imaginea este de acum 5 ani la 30 de ani de la absolvire!

Ajax Arena

In zile in care Romania e sfasiata de nemernici, sa ne amintim ca o caramida de baza la acest panteon al fotbalului a fost pusa de un roman Ștefan Kovács. Tocmai faptul ca acest om a facut atat de mult acolo arata cat de grotesc este tabloul Romaniei de azi...

Profesor Papa Francisc

Papa Francisc a oferit într-un interviu acordat săptămânalului argentinian "Viva" un ghid pentru o viaţă fericită:

1. Trăieşte şi lasă-i şi pe ceilalţi să trăiască.

2. Fii generos! Oamenii trebuie să fie deschişi şi generoşi cu ceilalţi deoarece cei care se retrag în sine riscă să devină egocentrici. "Iar apele care stagnează devin fetide".

3. Acţionaţi cu calm în viaţă!

4. Un mod sănătos de petrecere a timpului liber. În opinia Papei, "consumerismul ne-a adus anxietate". Părinţii ar trebui să-şi facă timp pentru a se juca cu copiii şi să închidă televizorul atunci când stau la masă.

5. Duminica ar trebui să fie zi de sărbătoare. Şi muncitorii ar trebui să fie liberi în această zi dedicată familiei.

6. Găsiţi căi inovative de a crea slujbe pentru cei tineri. "Trebuie să fim creativi cu tinerii. Dacă nu vor avea oportunităţi, vor începe să consume droguri" şi vor fi mai vulnerabili la suicid.

7. Respectaţi şi îngrijiţi natura! Degradarea mediului se numără printre cele mai mari provocări ale momentului.

8. Nu mai fiţi negativi! "Nevoia de a vorbi urât despre alţii indică lipsa respectului de sine. Este mai sănătos să renunţi repede la lucrurile rele."

9. Nu faceţi prozelitism. Respectaţi credinţa celorlalţi. "Biserica creşte prin atractivitate, nu prin prozelitism", a declarat Papa."

10. Munciţi pentru pace. "Trăim în vremuri cu multe războaie, trebuie să facem un apel la pace. Pacea lasă impresia că este tăcută, dar nu este, e întotdeauna proactivă" şi dinamică, mai spune suveranul Pontif.

Pilda nuntii fiului de imparat

Am avut curiozitatea sa inteleg pilda acestei duminici, am cautat pe atotcunoscatorul internet si am ramas perplex cat de asemanatoare e lumea de atunci cu cea de acum. Si cat de mici suntem in fata Universului. daca material omul l-a facut zob autodistrugandu-se la capitolul spirit evolitia practic nu exista.

BIBLIAORTODOXA.RO

Sfânta Evanghelie după Matei

1. Şi, răspunzând, Iisus a vorbit iarăşi în pilde, zicându-le:

2. Împărăţia cerurilor asemănatu-s-a omului împărat care a făcut nuntă fiului său.

3. Şi a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiţi la nuntă, dar ei n-au voit să vină.

4. Iarăşi a trimis alte slugi, zicând: Spuneţi celor chemaţi: Iată, am pregătit ospăţul meu; juncii mei şi cele îngrăşate s-au junghiat şi toate sunt gata. Veniţi la nuntă.

5. Dar ei, fără să ţină seama, s-au dus: unul la ţarina sa, altul la neguţătoria lui;

6. Iar ceilalţi, punând mâna pe slugile lui, le-au batjocorit şi le-au ucis.

7. Şi auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie, şi trimiţând oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi cetăţii lor i-au dat foc.

8. Apoi a zis către slugile sale: Nunta este gata, dar cei poftiţi n-au fost vrednici.

9. Mergeţi deci la răspântiile drumurilor şi pe câţi veţi găsi, chemaţi-i la nuntă.

10. Şi ieşind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toţi câţi i-au găsit, şi răi şi buni, şi s-a umplut casa nunţii cu oaspeţi.

11. Iar intrând împăratul ca să privească pe oaspeţi, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă,

12. Şi i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El însă a tăcut.

13. Atunci împăratul a zis slugilor: Legaţi-l de picioare şi de mâini şi aruncaţi-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.

14. Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.

15. Atunci s-au dus fariseii şi au ţinut sfat ca să-L prindă pe El în cuvânt.

16. Şi au trimis la El pe ucenicii lor, împreună cu irodianii, zicând: Învăţătorule, ştim că eşti omul adevărului şi întru adevăr înveţi calea lui Dumnezeu şi nu-Ţi pasă de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor.

17. Spune-ne deci nouă: Ce Ţi se pare? Se cuvine să dăm dajdie Cezarului sau nu?

18. Iar Iisus, cunoscând viclenia lor, le-a răspuns: Ce Mă ispitiţi, făţarnicilor?

19. Arătaţi-Mi banul de dajdie. Iar ei I-au adus un dinar.

20. Iisus le-a zis: Al cui e chipul acesta şi inscripţia de pe el?

21. Răspuns-au ei: Ale Cezarului. Atunci a zis lor: Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.

22. Auzind aceasta, s-au minunat şi, lăsându-L, s-au dus.

23. În ziua aceea, s-au apropiat de El saducheii, cei ce zic că nu este înviere, şi L-au întrebat,

24. Zicând: Învăţătorule, Moise a zis: Dacă cineva moare neavând copii, fratele lui să ia de soţie pe cea văduvă şi să ridice urmaşi fratelui său.

25. Deci erau, la noi, şapte fraţi; şi cel dintâi s-a însurat şi a murit şi, neavând urmaş, a lăsat pe femeia sa fratelui său.

26. Asemenea şi al doilea şi al treilea, până la al şaptelea.

27. În urma tuturor a murit şi femeia.

28. La înviere, deci, a cărui dintre cei şapte va fi femeia? Căci toţi au avut-o de soţie.

29. Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

30. Căci la înviere, nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.

31. Iar despre învierea morţilor, au n-aţi citit ce vi s-a spus vouă de Dumnezeu, zicând:

32. "Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov"? Nu este Dumnezeul morţilor, ci al viilor.

33. Iar mulţimile, ascultându-L, erau uimite de învăţătura Lui.

34. Şi auzind fariseii că a închis gura saducheilor, s-au adunat laolaltă.

35. Unul dintre ei, învăţător de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a întrebat:

36. Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Lege?

37. El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.

38. Aceasta este marea şi întâia poruncă.

39. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.

40. În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii.

41. Şi fiind adunaţi fariseii, i-a întrebat Iisus,

42. Zicând: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui Fiu este? Zis-au Lui: Al lui David.

43. Zis-a lor: Cum deci David, în duh, Îl numeşte pe El Domn? - zicând:

44. "Zis-a Domnul Domnului meu: Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale".

45. Deci dacă David Îl numeşte pe El domn, cum este fiu al lui?

46. Şi nimeni nu putea să-I răspundă cuvânt şi nici n-a mai îndrăznit cineva, din ziua aceea, să-L mai întrebe.

Anul, ziua, clipele dezbinarii romanilor

Ma emanatilor, tehnocratilor, telectualilor absolventi de academii cu lucrari furate sau partial copiate, imbuibatilor, imbarligatorilor si ce nu sunteti inspre raul poporului asta centenar in mintile voastre executante a ordinelor din eteruri!

Nu din ceruri!

E ziua limbii romane dar cu porcii cum ramane!?

Asa sa va ajute Dumnezeu!

Ziua limbii romane

Am primit pe internet aceste cuvinte minunat insirate, ca un omagiu adus inimii romanismului, Moldova. Aceea curata nu politizata si manjita de toti nemernicii care profita material si mai ales moral de fondul acela unic, de acei oameni cu bun simt care candva ziceau dansa, dansul si la obiecte.... Pacat ca ce se intampla azi ilustreaza unde am ajuns, cat de dezbinati si uratiti suntem datorita unor oameni straini de ce e pur, minunat romanesc. 

Asa sa ii ajute Dumnezeu!

La bunica, în  Moldova,

Undeva e …"încotrova".

Puiul scurmă-n  "rumeguş",

Iar ardei i-un  "chipăruş".

Cocostârcul este  barză,

Curechi una e cu  "varză".

Un ciorap e un "colţun",

"Perjele"-s prune din prun.

Şi "povârla" e magiun.

Plapuma, cum zicem  noi

E "oghial" la  Dorohoi.

Un copil ce s-a lovit

Plânge fiindcă s-a  "pălit".

Un cartof i-o  "barabulă"

Ori zici cuşmă, ori căciulă.

"Doniţa" e "cofăiel",

"Romaniţa"-i  muşeţel.

 Ce-i basma e şi "tulpan",

 Iar un mânz de peste-un  an,

În Moldova e "cârlan".

Fumul iese din  "hogeag"

Şi iaurtul e  "chişleag".

 "Păpuşoi" zic la porumb

 Şi nu nasture, ci "bumb".

 Nu livadă, ci "pomăt",

 Nu zăpadă, ci omăt.

- Zi-mi bunică, dacă poţi, ce-s  eu?

- Tu? Un  "ghilimoţ",

Dar român, cum suntem toţi.