Bucurie

Doinapicteaza: "Dragul meu trandafir japonez"

Am aflat de curand ca undeva departe pe alt continent cineva are desenul acesta, care ii place foarte mult, pe post de "computer wallpaper"!

Advertising

Ploaia dauneaza grav vizibilitatii ! 

Cumparati stergatoarele....

Fotografie de PAG (Ghost)

Invitatie

Un nou blog al meu, schita pentru ceea ce vreau sa fie  romanul vietii mele:

www.strivit.blogspot.com

Sirene dulci ca-n Bucuresti

De la Vasile Roaita sau cine o fi fost, care de bucurie ca o ducea ca in vise a sunat sirena la Grivita in 1933, cand precum in 1907, (chiar toti serbeaza cu mare fast ca am intrat in WWI dar nimeni nu pomeneste de muncitorii, respectiv taranii care de bine ce o duceau si-au luat lumea in cap si au primit de la vajnicii carmuitori jefuitori de atunci, sa fie clar, cartuse de razboi tot in cap) de la astia deci pana la ce au realizat emanatii, tehnocratii si toate lepadaturile tarii in aproape trei decenii !!! din viata noastra !!! auzim azi urletele chematoare la fereala precum la mare belea fericitii nostril inaintasi…. Ce fel, cum actionam, asta e alta treaba, trebuie sa o stie cine trebuie nu plebeii… De grija mare pentru popol azi au urlat sirenele-n Capitala, poate-n Timisoara si conform sloganului si imnului ferice ales, in toata tara… Poate pentru ca duduie prea tare tara asta si e “pericoloso sporgersi” cum scria canva pe geamurile vagoanelor… de aia… oare?

Lectie de la cactusi

Nascut intr-o tara unde pica para malaiata in gura oricarui natafleata apoi acesta gasea si o gura de apa rece ca gheata de la fantanile sapate si construite de oameni cu frica de Dumnezeu cu lant, galeti si cani pentru oameni si jgheaburi pentru animale, unde dusmanii erau batuti ca invadand tara vara cand era mai usor de mers decat in iernile inzapezite, se ghiftuiau cu fructe si  de grei ce erau nu mai erau in stare sa lupte, unde nu am auzit pana acum cativa ani ca se duce pamantul peste tot la vale de la ploaia torentiala care bate ca o pedeapsa cereasca, e ca in Vietnam (doamne fereste sa vina dupa ploi si ce a patit acel biet popor "aparat" de cei puternici cu tot ce le-a fatat mintea aparatorilor in materie de distrugere acum 60-40 de ani... Dupa cateva luni sa vina seceta de crapa pamantul ca in Sahara (unde amaratii au disrus tot ce au facut ai nostri de la proiect la fabrici si uzine)..pamantul asta al nostru care era candva manos si darnic cu romanii lui harnici...  Nascut deci pe aicea in gradina Maicii Domnului, am vazut cactusii doar in filme americane, mai ales, western-uri la care ne hlizeam ametiti de jocul marilor actori... Teleenciclopedia mai e una din surse, colectia de timbre alta.

Ce vietate minunata e cactusul!!

Atunci nu stiam ca rabda rautatea din jur, e o planta adaptata sa foloseasca apa in orice forma vine ea in acel iad si cand ii vine vremea izbucneste feeric. De la cactusi macar sa invatam ca oricat de iad e in jur, oricata dusmanie a fost din partea creatorului fata de ceva lasandu-l sa traiasca in suferinta acel ceva tinde prin tot ce are sa se reproduca sa duca mai departe menirea lui pe pamant. Noi am avut tot ce trebuie unei vietati suntem atat de idiotiti acum ca nici macar de la cactusi nu invatam... Cu spinii nostri idioti din fruntea tarii distrugem tot ce am avut pentru o lume de carton si sclipiciuri. Iata ca florile mostenite de la inaintasii nostri dispar si ramanem doar cu spinii. Pacat... Vin astazi apele peste oamenii sarmani, tot aia care mai au un pic de frica de Dumnezeu dar sunt condamnati ca  nu mai e nevoie de ei, nici macar consumatori de nadejde nu sunt ca sunt cinstiti, analfabetizati si chinuiti de lipsuri....

Putem lua acuma cactusi pe BANI, poate fara de spini!!!  Astia modificati genetic ca tot ce e acuma nu ne mai dau lectii. Trebuia sa te intepi in ei, sa urli de durere. Sa suferi de foame si de sete in pustiu ca apoi sa fii minunat de frumusetea reproducerii lor. Sa te gandesti cat de bine era in tara ta unde aveai apa, toate pentru trai mai ales de mancare chiar numai de la Dumnezeu...

Hai sa luam in ultimul ceas macar de la ei intelepciunea, mesajul lor ca oriunde nimic nu e asa de prost ca noi sa nu se gandeasca de ce e pe pamant. Viata e data ca si taina invierii, ca sa mearga ea insasi inainte. Viata...nu hameseala turbata...

E primavara, e Pastele!

Parca anul acesta natura, acolo unde mai este in largul ei, arata ca in vremurile de demult... Si noi ii tinem trena pe cat ne mai sta in putere ca sa avem pe mese ce era odinioara pe mesele strabunilor....

Imagini: Doinafotografiaza

Invierea Domnului

Tuturor celor Crestini ca si mine, conform crezului de, iata, doua milenii:

HRISTOS A INVIAT!

Invierea (fragmente)

de MIHAI EMINESCU

Nimica inainte-ti e omul ca un fulg,

Si-acest nimic iti cere o raza mangaioasa,

In palcuri sunatoare de plansete duioase

A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg.

Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala

Si negrul intuneric se sperie de soapte…

Douasprezece pasuri rasuna…miez de noapte

Deodata-n negre ziduri lumina da navala

Un clocot lung de glasuri viu de bucurie…

Colo-n altar se uita si preoti si popor,

Cum din mormant rasare Hristos invingator,

Iar inimile noastre s-unesc in armonie:

Cantari si laude-naltam

Noi, Tie, Unuia,

Primindu-L cu psalme si ramuri,

Plecati-va, neamuri,

Cantand Aleluia!

Hristos au inviat din morti,

Cu cetele sfinte,

Cu moartea pre moarte calcand-o,

Lumina ducand-o

Celor din morminte.

(din ziarul Lumina de vineri 13 aprilie 2012)

De Florii

La Biserica de la Agronomie

De ani buni exista langa sala de Sport a Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti o bisercuta din lemn care are parte de un minunat décor constand din campusul studentesc de o parte si gradina botanica a universitatii devenita parc. Parintele care pastoreste o categorie aparte de enoriasi, majoritatea studenti cu copii are un minunat obicei ca atunci cand Dumnezeu ofera zile insorite sa slujeasca la Sarbatorile Sfinte sub bolta cerului transformand astfel modestu-I lacas in, asa cum ar trebui sa fie de fapt, cea mai mare biserica a omenirii: tot PAMANTUL. Cateva mese, scaune, o instalatie cu microfoane si difuzoare care asigura auditia in zona in care sunt participantii la slujba nu tot cartierul din preajma… iata recuzita laica a parintelui la care se adauga manuite cu evlavie si respect cartile si odoarele bisericesti. M-a impresionat imaginea parintelui slab la trup care cu o atitudine ocrotitoare ofera gurii intinse a credinciosilor sfanta impartasanie. Soarele darnic, acoperit uneori de nori care aduc raceala, ce poate fi mai asemanator cu viata in timpul slujbei si a ritualului sarbatorii. Chiar daca se tine in aer liber femeile mai ales cele tinere, majoritatea cu copii lor in preajma, alaturi de tinerii lor soti par scoborate din icoane, cu parul acoperit de un batic, un sal care dau indiferent de tinuta tuturor participantelor chipul si piosenia tipic ortodoxe. Bolta, parca mai minunata decat cea a Capelei Sixtine, brazdata uneori de dungile avioanelor supersonice, prin alternanta luminii datatoare de viata si caldura cu efemera umbra pogorata asupra noastra cand nourul, ca si raul binele, acopera Sfantul Soare, iata ce aduce deosebit slujba de la Agronomie, vorbele scripturilor sunt, cum suntem obisnuiti din pacate prea mult, insotite de imaginile reale ale lumii in care vietuim. Sa dea Dumnezeu sa aveti si dumneavoastra parte de acea traire minunata avuta de mine astazi alaturi de o mana de oameni de pe acest pamant in majoritate tineri, in clinchetul minunat al glasurilor de copii adusi de tinerii parinti la slujba, mama fiind imbrobodita ca toate credincioasele de 2000 de ani incoace pentru Sfanta Impartasanie acolo in acea biserica fara ziduri, fara sfinti pictati dar binecuvantata de Sfantul Soare si, cred eu, de Dumnezeu. 

Policier

Sunt mai tare ca Sherlok Holmes !

Imagine Doinafotografiaza