De pe la noi

Boier Bibescu ?

Nu, boier Pisicescu!

Azi in tara hotilor: cititi pe usa din spate!

Motto

Pentru cei care poate nu inteleg ratiunea acestui blog:

Când dai, la început dai din ceea ce ai,

 apoi, de la un moment dat, dai din ceea

 ce ești.

Arsenie Boca

*MÓTO2, motouri, s. n. Citat luat, de obicei, dintr-o operă consacrată sau semnată de un autor celebru, pus la începutul unei lucrări, al unui capitol etc. cu scopul de a releva ideea fundamentală a scrierii respective. – Din it. motto, germ. Motto.

Sursa: DEX '98 (1998)

Tulcea, orasul meu

Casa, acum demolata a copilariei mele 

Fosta adresa: strada 23 August 206-208

Rex

Motanel

Casa din vecini fam. Alexandru

Primavara

Case din apropiere

Beciul si bucataria de vara

Gradina de legume iarna

Cimitirul

Tabara de la Cocos

Gara noua

Biserica Ruseasca in a carei Parohie m-am nascut

Faleza

Coperta pentru primul meu catalog
Expozitia personala de la Casa de Cultura a Studentilor Grigore Preoteasa Bucuresti
 

Curg sloiurile precum amintirile mele...

Ha la Buchale bre

Bucuresti, zi de Baba cam norata, dar cald. Praful a devenit in urbe premiant la capitolul noxe. Un autobuz Mercedes, care la vremea achizitiei a fost unul din putinele lucruri facute pentru ca sa fie putin mai bine pentru dumneavoastra, cetatenilor. Mercedes care nu merge des ca e nebunie, ca sangele in arterele infundate, asa misuna adica mai mult stau automobilele in capitala tarii care esti, Bucuresti…

Fata de iadul de afara cam praf in aer si peste tot in masina ce e drept dar e minunat, cativa calatori asezati pe scaune, e de vis! Dar nu dureaza: o familie cu tenul inchis: sotul in „treling” alb contrastand cu pielea tuciurie si framantata pe fata de ale vietii rele, sotia, o tanara linistita si o zgaiba de fata care face intrecere la capitolul urlete cu al sau tata. Prapad nu alta, cuvintele nu sareau din dictionarul limbii materne, nici romane, dar scrijeleau ingrozitor trompa lu’ Eustachio si ce mai e ascuns privirii pe sub pavilioanele de langa tample... Si culmea, fiecare avem cate doua organe de astea vulnerabile, nu unul. Da Dumnezeu sa opreasca in traficul infernal autobuzul chiar in fata unui magazin cu covrigi si alte minuni interzise obezilor si cronicilor de azi si dintotdeauna. Minune! La urletele junioarei tatal e dispus sa coboare sa ia ceva bun! Zis si facut, familia ajunge la usa din fata, tatal cere politicos soferului sa deschida usa, acesta mormaie ceva de dupa acel ceva ce il separa de restul calatorilor. Nu sunt proteste, intr-un tarziu sangele soselei format din mii de particule cu patru roti si eliberand gaze criminale se urneste. Statie!! Usile se deschid. Zgaiba mica trage ultimul racnet din bratele tatalui: "Ba-ta-ie!!" Tatal cu acelas ton feroce: "Da, da bataie lu’ soferu”. Cand dupa kilometri seculari, care au durat ceva din viata-mi, coboram din autobuz am vazut pe acel ceva ce separa soferul de muritorii calatori un afis tras la calculator, in care se arata cu litere negre ca tenul calatorilor cu galagia infernala ca este "interzis cu desavarsire calatorilor sa solicite deschiderea usilor intre statii”. Lumea se schimba dar tot ramane ceva „Ha la Buchale, bre!

Despre lei

„Leul ucis” este una dintre poveștile adevărate despre celebra „Gardă elvețiană”, iar monumentul dedicat lui, aflat în micuța grădină din Lucerna transmite de la prima vedere durerea copleșitoare.

Nu degeaba a fost considerat,încă din epocă, „Cea mai tristă şi cea mai emoţionantă sculptură în stâncă din lume”- Mark Twain, 1880.(sursa internet)

Este poate si explicatia prezentei inimii finantelor bancare in Elvetia. Noi si moldovenii avem banii numiti lei dar la noi leii fug repede si ireversibil la hoti vezi Bancorex si acuma exemplul de la frati. onoarea obliga si se pare e respectata acolo unde e emblema a statului...

Lucerna

Zurich

4 martie 1977

Aveam teza pe 5 martie 1977, cu o seara inainte la Tvr 1 era un film bulgaresc. Bunica mea cu ceva sange in vine de la natia vecina, facea si o verificare a cunostintelor din limba respectiva. Eu citeam de zor ca sa nu ma fac de ras la teza. Deodata au inceput toate sa se legene in pragul camerei mele, de fapt al apartamentului primit ca sa locuim in el dupa demolarea casei, a aparut calma bunica mea. Mi-a spus ca e cutremur, ca trebuie sa stam sub tocul unei usi si sa nu cumva sa iesim afara pe scari. Aveam un radio pe baterii si am ascultat buletinele de stiri care nu erau prea pline de otrava cum cred ca ar fi televiziunile independente de acuma. Am pus pe seama muntilor Hercinici lipsa vigorii cu care in Dobrogea s-a propagat unda de soc. Acum dupa atata scobeala dupa petrol si gaze sunt cutremure numai in Dobrogea!!! Povesteau cei care locuiau atunci in noile la acea vreme trei blocuri turn ca au vazut cum Dunarea era ca apa intr-un lighean dus de un om cu probleme de miscare, vedeau fundul apei care se revarsa in lateral....

Am vazut Bucurestiul nu dupa mult timp cand am fost intr-o excursie la Plevna si Vidin pe un traseu al independentei, cand doua nopti am dormit la Hotel Unic, am vazut mormanele imense de moloz, am auzit de eroi, de talhari si cate altele. Mi-a povestit mult dupa aceea un subofiter de militie atunci, care abia terminase scoala si printre primele misiuni a fost activitatea specifica din situatia respectiva. M-a impresionat cand relata ca doi subofiteri efectuau paza unei zone cu moloz, munte nu gramajoara, unul s-a dus sa ridice hrana care le era adusa intr-un punct fix, celalalt a gasit o suma de cateva sute de lei. L-a imbiat pe colegul de serviciu sa o imparta, acela nu a vrut. Peste cateva minute a venit un Aro si l-a ridicat pe fericitul gasitor. Il vazuse colegul de pe Wola care mentinea in apropiere o anumita ordine in gestionarea dezastrului. 

Obsesia mea de acum este haita de oameni de omenie postumana care s-ar napusti pe napastuiti... vad atatea figuri de nemernici unii chiar protestand vehement impotriva hotiei hotilor VIP, care in spiritul salbatec al capitalismului mizerabil de acum de la noi nu ar rata oportunitatea de a se imbogati in cateva clipe. Cu orice pret... Cine sa ne apere: politicienii, institutiile corupte pana la nivelul celulelor celor platiti sa faca una si de fapt facand ce renteaza lor si gastii care i-a pus acolo, strainatatea.... Ar fi acesta adevaratul dezastru... Parerea mea... Era un banc dupa aceea cu Dumnezeu si Sfantul Petru care cu nasteri, cu morti cu atatea trebi vad din intamplare o multime de romani cu pancarde si strigand PCR. „Mai Petre, ce vor amaratii astia, Potop le-am dat. Cutremur le-am dat. Poate vor si Razboi?” Cat de actuale sunt bancurile astea, cat de narozi suntem, vorba lui Brancusi !!??

Deci teza am dat-o pe 5 martie 1977, lectia data atunci de doamna profesoara a fost cel putin pentru mine fantastica. Viata nu e pentru fofaslacuri, indiferent in ce conditii, ce e de facut, daca nu e imposibil de realizat trebuie indeplinit. Asa gandea si facea lumea tineretii mele, acuma... Muntii Hercinici, Dumnezeu cel adevarat nu din folclor m-a pazit pe mine si lumea mea de acum 40 de ani de o spaima si pericole cum a avut parte, am aflat incet, incet mare parte din Romania. Au murit oameni dar momentul ramane unul din ultimele cred eu, de mobilizare si demnitate al acestui neam. Am vazut atunci Bulgaria, am vazut traseul unei alte biruinte romanesti. Am lucrat, avand diferite probleme de serviciu la Giurgiu unde in frumosul parc vegheaza busturi de eroi ai neamului. Neam care a distrus dupa 1989 IPILF-ul, Intreprinderea de producere si industrializare a legumelor si fructelor cu 20.000 de hectare de ferme numai pentru aceasta, unde am avut repartitie guvernamentala. Adevaratul cutremur devastator a fost atunci cand bijuterii aducatoare de hrana sanatoasa, salarii adevarate nu virtuale au fost vandute la fier vechi de hotii care azi, fara militianul de pe Wola, ei sau urmasii lor, invataceii lor ar face deliciul presei cu fapte demne de profilul mizerabil al stirilor de azi... Dumnezeu adevarat nu batjocorit de toate gaselnitele si mizeriile de azi sa ne ocroteasca!

31.01.2020 FB Proorocu Angel Azi, cand tabela de marcaj cu coronavirus, deliciul proaspetilor scutiti de impozit la noi!!! numiti, mai bine nu erau, JURNALISTI tabela se schimba de la ora la ora... spre mai multi... Ca si atlasul cu statele unde au aparut cazuri mai mult sau mai putin mortale. Au mai plecat dupa atatea cezariane esuate si puternicii englezi din marea uniune.... Azi noapte o zgaltaiala de 5.2 pe scara Richter cand e somnul mai somn!!! Auzeam ca in 1977 erau arhitecti si constructori care stateau in genunchi inchinandu-se si multumind lui Dumnezeu ca nu le-au cazut la cutremur blocurile construite pe proiectele si munca lor... vad pe la altii ca nu stiu dar sunt tari care pana si forta de munca o au moca aproape care nu au fost NICIODATA zgaltaite... Ei bine pe la de-ai lumii furate sunt gramezi de moloz si nu pateste nimenea nimic... A pierdut si Simona, dar au pierdut copii romani alocatii si pensionatii fosta lor viitoare fragila bunastare... Important pentru cutitele lungi e cum fac alegerile, cum fac sa fie chiar 85% din voturile la cei ai lor care ies la vot! Se dau masti pe la STB oare la Venetia asa o fi ca la ei e carnaval cateva zile la noi e unu' de 30 de ani! Cu atatea rele dar e ghini... on as mai completa eu... Al nostru ca "e multi" smecheri care ne jupoaie pieile si pentru ei cu cutitele lungi negociate de partea lor.

Martisoare versus tutun

Vine, vine si venea frumos dar azi, 2 martie 2017 nu se dezmint babele, destept era poporul asta al nostru.... si frate cu natura, care natura acuma e cam napastuita de el....
Am avut un coleg de serviciu cu care am efectuat cateva inventarieri ca sarcina de serviciu. Umbland mai multe zile prin Bucuresti l-am abordat in privinta fumatului. Era culmea, nu rata o ocazie in care sa nu aprinda o tigara respectand normele bunului simt. I-am spus ce am vazut prin spitale, el era constient de efect dar spunea ca s-a lasat de cateva ori si atunci visa vagoane cu tutun, baxuri, gramezi de tigari pana o lua iar de la capat. Am vazut si eu ceva grandios la Beijing, o strada unde stanga dreapta erau numai magazine dedicate fumatului. De la baxuri cu toate natiile de tigari, trabuce, chibrituri, pipe, pana la baloti cu tutun de toate culorile si compozitiile. Era ceva enorm. Am facut cativa pasi si nevazand urma de capat m-am intors. Glumeam la inventariere amintind de Mark Twain care spunea ca a te lasa de fumat e cel mai usor lucru si el a facut-o de mai bine de 100 de ori... A murit colegul meu de cancer. Dumnezeu sa il odihneasca. Amintesc de el pentru ca zilele acestea visele lui se aseamana cu ce e in tara acum. Mii de metri patrati de tarabe pline ochi cu ce se vrea sa fie martisoare. Am vazut cap de mort, schelete, toate facaturile care pot fi facute intr-o lume fara Dumnezeu, fara legi, fara bun simt doar ca sa iasa profit... Daca erau altceva, eram chiar inaintea tuturor... Unde a ajuns in mizeria actuala ceva firesc, nevinovat, minunat simplu dar plin de atatea semnificatii... Boala se vede ca ne paste, colegul meu visa monstruozitati cu tigari, acum la noi monstruozitatile sunt live...

Ghiocelul

GHIOCÉL, ghiocei, s. m. Mică plantă erbacee perenă cu frunze liniare, cu o singură floare, albă, în formă de clopoțel, aplecată în jos, care înflorește primăvara foarte timpuriu; aișor (Galanthus nivalis). [Pr.: ghi-o-] – Cf. ghioc1.

ghiocél m., pl. eĭ (d. ghioc 2. Cp. și cu germ. sas. glöckchen, clopoțel, ghiocel). O mică plantă erbacee amarilidee bulboasă (galanthus nivalis) care înflorește în Februariŭ și Martie și face o singură floare albă mirositoare aplecată în jos (din care cauză, în est, se numește clopoțel. Se numește și brîndușă și primăvăriță). O varietate a eĭ se numește și ghiocel de toamnă (amarvilis lútea). Zglăvoc, albăstriță. V. brebenel.

GHIOCÉL s. (BOT.) 1. (Galanthus nivalis) (reg.) aișor, clopoței (pl.), coconei (pl.), cocorei (pl.), primăvăriță, primăvăruță, pur, (Olt.) tontoroșel. 2. ghiocei-mari (Leucojum aestivum) = (reg.) lușce (pl.), noduțe (pl.), omătuțe (pl.).

Acestea sunt cateva definitii din secolul trecut, pana sa ajungem in era postumana... de pe internet unde apar si cateva definitii din argou ca doar asta ne caracterizeaza in epoca hotiei...

Ma uit uneori in oglinda si vad "ghioceii" care imi apar in par din ce in ce mai desi.

Zilele astea de inceput de ultima decada de ianuarie cand inca nu am vazut zapada ci doar niste chiciura care cazuta din copaci mima omatul... de criza sau apocalipsa... zilele astea deci  e plin de "ghiocei flori" in piata si in deja obsedantul comert stradal la care replicile caricaturale ale lui Eliot Ness care a si devenit un ratat alcoolic...La ei alcoolul era ca laptele taranilor de acum din Bucuresti care apare ca ghioceii printre masini impreuna cu branza, gaini, carne de porc si zaibar teleormanean...deci avem si noi nitel alcool ilegal!!! Ca se vede ca vajnicii politisti comunitari stiu ca Ness a murit alcoolic si distrus psihic de tare tanar ei urmasii damboviteni ai lui de azi dupa un circ prin blocuri cu locatari angajati in libertatea pietei capitaliste care deschid usile cu interfon urmaritilor fara acte de sanepidul corupt de parlamentarii nevinovati si alte feluri de alte mafii blagoslovite de UE care ii obliga sa isi ia racitoare de mii de euro pentru care tot bugetul autohton amarat plateste... cu prioritate ca e ordin de la Bruxelessss... Ei deci isi iau spaga si dispar... 

Peste acest circ al prohibitiei sau prostituatilor din ordinea publica actuala de la noi au aparut candizii ghiocei.

Daca nu mai meritam zapada alba care nu mai are nimic cu mizeria in care traim, plantele aiurite de supertehnologizata lume in care ne balacim au inflorit!! Aparatul pus la punct de teoriile marelui Cosea si a altor corifei ai ASE-ului din capitalismul salbatec a pus la treaba aurolacii Romaniei si vai... mirosind candizii ghiocei e un risc sa iei o boala de care numai cu bani grei si chinuri groaznice sistemul sanitar ultra smurdizat si reformat te va salva...

Imi amintesc ca la cursul de floricultura doamna prof, dr. Militiu ne dadea exemple cand cu cateva zile inainte de sarbatorile lunii martie floraresele de aceeasi etnie si in socialismul reformat de emanatii de ieri, te imbiau cu lalele, freesii, narcise. Natura saraca pe geamurile serelor care erau pe sute de hectare la noi in tara numita de un papa "Gradina Maicii Domnului", natura se juca deci si atunci cu reglajele tehnologice ale inginerilor floricultori si grabeau sau incetineau procesele fiziologice si nu iesea chiar cum era planificat sa se recolteze valurile de flori la tanc.

Acuma nu mai e sere, nu mai e ingineri nu mai e nimica... E lipsa de flori dar surplus de hoti cu staif si functii ca florile fiind scumpe nu mai stau pe tarabe decat doar amaratii de ghiocei adunati de aurolaci... Bogatanii cauta pe internet firme fitoase care aduc direct la solicitanti sau cadorisitii lor in brate flori de la mama lor vitrega - Olanda pe bani grei lor, celor care ii au...

Ca babacu cu mamitica au stiut ce e de fapt teoria domnului Cosea, un fel de start pentru distrugerea a ce era si vanzarea a tot, dar tot ce misca sau nu misca in Romania...

Totul e de vanzare, atentie bacilii si virusii de la culegatorii aurolaci sunt totusi bonus...

Profesor Annos Oz