marți, 20 aprilie 2021

Anthony Quinn

Se omagiaza astazi un mare actor. Crescut dur de tatal sau care, mic fiind il punea sa conduca fordul lor rablagit cand el nu ajungea la pedale, asa povestea in fosta minunata revista a noastra Cinema chiar de la noi, ce va mirati asa... Imi amintesc marele sau rol din Zorba Grecul, cel al raului din westernul Ultimul tren din Gunn Hill si atatea si atatea filme unde figura, persoana lui au iesit magistral in evidenta. Sunt oameni care au creat acea aura de america a tuturor posibilitatilor. Sunt oameni ca el care ne-au lasat in viata ceva ce nu ne paraseste decat o data cu memoria si sufletul. Asa oameni da!




Eternii rebeli, eternele lor admiratoare

 


Bette Davis

 


Sursa Libertatea de we 19 aprilie 2021


sâmbătă, 17 aprilie 2021

Teatrul meu

Motto: Nici un rau nu piere usor (proverb grecesc)

Eu

de Proorocu A. Angel

Scena este goala. Din partea dreapta vine Eu cu mersul piticului. Pe masura ce avanseaza spre centru se ridica. La microfon este in varfurile picioarelor in mana dreapta tine un mobil care suna.

Eu: Greseala! Ie-te cretinu’ in loc sa imi pun masca si manusile o sa stau sa ascult idioteniile lui! (isi aranjeaza masca la gura si nas si tacticos dupa ce lasa telefonul pe jos isi pune manusi de plastic, sta normal acum).

Ce ma fac, Eu care nu pot sa suport sa fiu singur, eu adoratul femeilor si cel mai cel mai macio barbat sa stau fara nimeni in jur. Distanta sociala, socialista poate fraierilor! Nu tu o excursie misto, nu tu o femeie sucara care face tot tacamu la smecherii care o plateste, nu tu un bar, nu tu nimica, doar Eu!? Inteleg ca asa zic astia ca trebuie, eu care toata viata fac numai ce nu trebuie, ce sa fac!? Mi-au spus sa invat, Eu, prostii au invatat, si ce au realizat. Acuma lumea e a noastra baietii de baieti nu a tocilarilor cinstiti! Ce realizeaza, nimic, vad pe zi ce trece ca au pierdut viata si timpul, Eu m-am stilat, m-am evoluat, am furat nu am stat ca majoritatea gusterilor cu frica de lege. Si mi-a mers! Si ce imi mai merge... Pai ma prostilor v-a placut libertatea, v-a placut nemunca, va place ce aveti adus la bot de pretutindeni. Pai daca va plac astea cum vreti sa fim egali. Pai ca sa ai trebuie sa meriti. Si, EU merit! Am ce vor muschii mei, acum toate se merita nu se cumpara ca inainte din bani munciti... Stati voi si asteptati sa traiti ca VIP- ii din salariu cu plozi si neveste sleampete. Pai tata, Eu am femei la tot pasu’ una si una, am doctori care cand ma vad lasa totul si sar sa ma trateze. Am la banca fetitele care lasa babetele si bosorogii la ghiseu si vin sa imi faca temenele... Masini, cum vad una hop si eu. Am auzit ca doar printul etern nu mai stiu cum ii zice, e mai bengos, ai lui daca au avut o patrime din Pamant al lor sunt admirati din tata in fiu de maharii si progeniturile lor care veneau cu spaga la barosanii lor. Acuma au prins spilu baietii care produce avioane, masini bengoase, bijuterii, parfumuri si altele pentru baietii de baieti da de alea adevaratele nu facaciuni... Alea nu e pentru aia ca EU!! Si vin trimisii lu ala care face bunaciuni si ii da asa ca sa arate respectu’ cate o bunaciune si o lasa la el in ograda. Buun, vine presa aia ca la noi da la ei nu trebe sa nu ii ia impozite si alte dari ca are balta lor peste si aia arunca ca Ciarlica are modelul cutare sau facaciunea cutare. Cand vede baietii aia cu banu nu cu prafu de pe toba ca ailalti smecherii de clasa a doua, a treia etc. pun botu si iau si ei sa fie ca printu! Si cu manarii de astea cu cateva bunaciuni in serie limitata baietii de baieti o pune de le merge ca in rai! Doamne daca si eu eram nascut cu sange albastru de o printesa si un print putrezi de bogatii cum eram, Eu... Era un smecher la un spital de asta ordinar da  cu pantofi de lac si costum fitos care avea dreptate, nasol la spital. Da’ cu bani zicea bagabontu o rezolvi, cu bani o rezolvi si cu politaii, daca ai bani ca lumea fac si streaptese pentru tine! Destept baiat chiar unu’ adevarat. Un Eu!

Eu m-am ridicat cu greu! Imi place mie un banc smecher, cu greierele si furnica. Greierele o freca si furnica muncea. Iarna de mila ii dadea si ea cate ceva. Asa trece vremea si deodata dupa o disparitie de catva timp apare greierele la tol scump, cu mertan, cu slugi. Nici nu se uita la furnica. Aceasta se duce la el si ii spune ca se bucura ca il vede bine, sanatos. Plec acuma la Paris, am concert. Sta furnica, se gandeste un pic si ii spune : daca tot ajungi acolo vezi ca e un cimitir Père Lachaise unde e ingropat unul La Fontaine. Du-te la mormantul lui si spune-i ca il bag in aia a masii cu fabula lui cu tot ! Si am mai auzit pe undeva ceva o poveste cu nimeni. Nu ii sport dar asta e facuta pentru ei. Era un balaur ceva cu un ochi si un smecher a picat pe manuta aluia cu un ochi. Balaurul baiat subtire l-a intrebat cum il cheama, ala i-a zis Nimeni. A facut ce a facut ala micu si i-a bagat in ochi o prajina. Si a urlat ala balauru’ de au venit neamurile lui, numai unu si unu l-au intrebat ba cine te-a dilit? Nimeni. Au mai insistat dar daca au auzit mereu ca nimeni l-au lasat in plata aluia cu coada si coarne. Ala era chiar si el un nimeni, nu era ca mine un Eu!

Ma unge la inima. Vad prostii cum muncesc, cum se zbat, fac copii care nici nu se uita la ei. Toti ma divinizeaza pe mine, vor sa fie Eu ! Cand scot teancul de euroi cand cobor din Ferariul meu coplesii zgaiesc niste ochi cat cepele. Fetitele amaratilor se uita la animalele mele inzestrate si intolite ca sa le scoata minunile la lumina. Ard privirile la plozii mitocanilor ! Ah ce ar vrea sa fie Eu ! Sa nu munceasca sa nu invete, sa traiasca numai ca sa se distreze!

Eu sunt ceea ce doresc toti, nu sunt obligat sa fac ce fac toti, am bani sa imi indeplinesc orice dorinta, pot sa cumpar tot. Aleg numai ce vreau din toate. Imi e sila de prosti, imi e sila de destepti. Suntem doar noi mari si tari, grupul de Eu-ri. Avem zerouri la averi cat firele de praf pe strada. Nu am mila de nimeni. Nu suport sa vad nimic care sa nu fie demn de mine! Eram plin de Eu-l meu pana mai ieri. Un Eu pe care il divinizam, era modelul meu in toate, amicul meu sufletul meu a murit! Atunci mi-am dat seama ca acuma e groasa. Banii, Ferariul, bunaciunile mele nu ma pot apara de un rahat care face el nu Eu ce vrea muschiul lui cu toti! Gata cu toate, pastrati distanta fraierilor, o sa gasesc eu la banii si mintea mea cum sa fentez si rahatisul asta de nimic si atuncea sa vedeti cine sunt cu adevarat Eu! Nu cred ca suportam sa ma nasc in alt mileniu. Am venit pe lume in 2000. Astia faceau pe unul mic Anul nou! Il duceau la Ceausescu. Era taraboi mare. Da EU, sa fi fost intolit in Mileniu nou! Cu artificii, cu mii de fani pe strazi, in piete, cu muzica data de sareau geamurile din ferestre! Cu sampanie sau ce o fi dar eticheta sa fie aruncata de tot amaratu. Ca e moca de la primar ca are balta peste. Doar nu o vrea sa nu il mai aleaga fraierii... EU sa fi fost mileniul. Era misto si un CEC barosan de la sponsori la babaci. Dar iata ca sunt 20 de ani si eu sunt EU. Mileniul lu’Eu. Acuma cum o fi cu rahatisu asta de rahat. Din cauza lui sa dispar pana si Eu. Nu cred, e sa rada fraierii de pe pamant ca Eu si astia ca mine nu mai aveam aer, loc sa gonim cu Ferrari, loc sa umblam in libertate cu bunaciunile noastre. Orice va fi lumea asta va fi numai pentru cei ca mine adica EU!!

Am un zdrubilitic, poet un Eu in lene si poezie si cum vrabia malai viteaza a compus o poezie, o am acilea ca prea e tare... Scoate o hartie ponosita si citeste cam greu:

 

Bomba cu neutroni

 

My name is Jim,

De mic copil mi-a placut aventura.

Mai mare cand eram mi-a placut sa fur si bautura.

Mi-a placut cand totul face bum-bum.

Se spune ca daca esti hippy ai fi nebun,

Dar prietenii mei spun ca esti un om bun.

Si asa oamenii traiesc degeaba

In lume e prea putin scrum si fum...

Visul meu este sa stau intr-o casa

Pe care sa nu fie nevoie sa o construiesc.

S-o am luata de-a gata

Pregatita de un prost ce-a fost prost si-a muncit...

Cand jucaria ne va fi gata,

Fiecare prieten al meu

Va avea orasul lui cucerit

Fara lupte si fara munca.

Si numai apasand pe-un buton

Bunatati vom avea...

Acuma ce-i drept mor de foame,

Cu declansatorul ascuns in buzunar...

Dar peste putin cei ce traiesc in linistea vietii lor banale

Nu vor mai fi...

Peste hoiturile lor voi trece prin magazine

Si stomacul meu plin va fi...

Prietenul meu Tom e obsedat de o baie...

Va deschide prima vila luxoasa

Si se va spala...

Iar Mike spune ca bomba nu e perfecta

N-ar trebui sa rada femeile

Nu ne vom distra chiar asa bine...

Dar ce sa faci, nimic nu poate fi perfect...

Prostii tipa dupa pace,

Vor ca doar ei sa o duca bine,

Dar la noi, la noi nu se gandeste nimeni

Noi nu avem dreptul la viata decenta...

Noi oamenii cei mai smecheri din lume...

Ah, jucaria va fi curand gata!

Prostilor, fiti pregatiti...

.....................................................................

Asa spunea Jim, vagabond, drogat

Si fara un sfant.

Ascultati-l oameni buni!

Nu radeti de el!

Ca el sunt atatia, dar voi sunteti deocamdata multi!

Lasati-l sa viseze,

Dar aveti grija

Sa nu treaca la fapte...

Aflati cine-i imbata pe el pe Tom si pe Mike..

Aveti grija:

La nevoie se pot distra si fara femei...

Eu’ lui e finesco, nici usturoi n-a manacat nici gura nu ii miroase.

Eram la un televizor si vorbea un politician cu masca, pretenaru’: Ba da ‚ bine e acuma ca nu le mai mirosim cacatul pe care il manaca vidanjele dracu!

Nu ar fi nasol ca el, da mie imi place fetele, imi place prostii care sa ma slugareasca. E nasoala bomba asta, sa nu mai ai tu colea o bomba sexi care sa aspire paraii si sa faca tot tacamu’. Nu, e nasoala treaba asta. Babacii lui au avut aur, avere k lumea. El si stoarfa lui e cu sarbatoarea aia draceasca cu dovleci gauriti si lumanari in ei si haine hotoase. Nu spune daca a vrut sau nu da babatia de mama-sa a crapat cand a intrat in bucatarie sa ia un pahar cu apa de pastile si a dat de sforfeta lui imbracata in vrajitoare cu dovleci si capete de mort cu lumanari in interior. A cazut da’ asa zgarcita erea ca a tinut cana in asa fel ca nu s-a spart. Anu urmator tat-su ca erea cu prostata a intrat in baie si acolo a dat peste asta al meu manga, culcat cu picioarele afara in cada, imbracat in drac, inconjutat de lumanari cu arome ciudate si a intrat i s-a facut rau si cand a cazut a dat cu tampla in coasa ca era una teapana pe care a furat-o gealatu’ de pe camp unde niste amarati de taranii lasase sculele ca erea la cosit si ei erea intr-o padurice sa glojdeasca. A oprit asta pretenar al meu Ferrari al lui, a furat coasa si pana sa se ia ghiolbanii dupa el era la zeci de kilometri de locu faptei. A taiat el ceva din tapiterie cu scula da i-a facut muci pe pretinari de Hallowinu urmator. Boieria obliga tata! Ei da’ gata cu pretinarii ca doar pe mine ma iubesc ca doar eu sunt EU. O sa vad cum iese cu nasoleala asta dar daca de douazeci de ani ma descurc n-o sa se rupa ata taman acuma!

 

 

  

miercuri, 7 aprilie 2021

Vama dorului

 

 – teatru radiofonic dupa Panait Istrati

Panait Istrati, fiul unei spălătorese și al unui contrabandist grec, a fost unul din putinii scriitori romani ce au avut succes in occident, cei-i drept, datorita afinitatii cu miscarea socialista frantuzeasca… dar si pentru stilul exotic al subiectelor realist-brutale peste care pluteste intruna un fum nostalgic de reverie … iata o piesa de teatru radiofonic dupa o nuvela de-a sa „literatura de hamal din port”

in ditributie:

Sorin Postelnicu, Virginia Mirea, Constantin Cojocaru, Ica Matache, Papil Panduru, Mihai Mereuţă, George Oprina, Alexandru Lungu, Vasile Lupu, Ştefan Hagimă, Jeanine Stavarache, Ozana Oancea, Elena Nica Dumitrescu, Mia Macri, Rodica Sanda Ţuţuianu, Violeta Berbiuc, Ioan Chelaru.

Sursa internet RRA

duminică, 4 aprilie 2021

Haralamb Zinca

Era minunat la mare, cand ajungeam, sa cumparam o carte cu capitanul Roman pe care sub razele binecuvantate ale soarelui, in inimitabila muzuca a marii o citeam pe nerasuflate. Unde sunt acele vremuri si cei dragi copilariei mele...



E


 

vineri, 2 aprilie 2021

Panait Istrati

O carte care a fost scrisa de un om care a folosit limba marilor scriitori ai lumii ruda cu romana. A aratat o lume necunoscuta vestului, poate Gill Blas se poate asemana ca ironie si deschidere realista a ferestrei spre lumea incalcita si amalgamata a imperiului otoman ."Asta e drept facu el. dar nu te sinchisi atat de mult de ce e drept... Suntem stapani pe toate pamanturile astea cu tot ceea ce e bun. Suntem stapani pe toate pamanturile astea cu tot ce e pe ele, cu dobitoace cu tot. De ce sa nu culegem din ce vine atat de prosteste sa se astearna la picioarele noastre?