Nu pentru diabetici

 

Romania tara tuturor posibilitatilor

 

Da, prostia nu doare, avem emanati, ejaculati sau vitavercea care sunt unici. Au adus nu stiu de unde tot felul de strainezi acuma cea mai tare industrie la vedere e caratul de pizza si ce mai cere smecherul autohton sa ii vina de-a gata… Umbla baietii cu de la trotinete la masini bengoase opresc, se orienteaza dupa GPS se inhama la patratoasa cu placintoasa si dau telefon. Acuma sursa de imbogatire e a celor cu pitoasa a tuturor stranierilor & adunatul de oriunde de recipienti cu semnul de 50 de bani aducatoriu. Ai si tu ca nu mai poti bea decat ape minerale si ce ai mai girat la baietii cu suma fatidica si vrei civilizat sa o dai la gaura care trabe esti vai de tine la tine...  Acolo ai saci imputiti mai ales acum pe calduraraie, jegosi fericiti care vad luminita de la capatul tunelului si ca la vechile jocuri profitabile la care militienii cautau mici derbedei hoti ca jucau in disperare… vad sume care cresc si tot cresc ! Mainile alea jegoase cu bonul final intra in magazine si fara sa pese nimanui ating toate alimentare si nealimeantare si cioc mic astia care sar de cur la orice baba ametita de caldura si data pe spate sau cu fata de asfalt sunt muti ca marele jucator…

Romanie Romanie izvor de bogatie si tranzitorie ca poate cu ce ridica baietii pe mizerabila actuala ocupatie dau la alti baieti destepti care ii duc precum covorasu fermecat acolo unde voiesc. Poate acolo chiar muncesc ca nici un ONG sau ce o mai fi nu sare sa le apere dreptul de a infecta cumparatorii cu jegosenii recuperate. Si iar astia micii ciocu mic nu stiu ca era 3R pe vremi eu chiar mi-am cumparat ce aspiram ca era o sticla de sampanie 3 lei, una de 1 sau ½ l  2 lei, in borcan de 400 g 1 leu si de 800 de grame 2 lei etc… Si nu luau baietii cu drag de mediu bani grei pe aparatura ce se vede ca tot pe bani de fraieri e achizitionata. Asta e Karma spun indienii aia de demult nu aia disparutii tot de karma lor imputita, dar si la noi poporul asta patimit zice ca prostria nu doare... la inceput !

In vizita la ai batrani

 

Un politist cu capsa pusa

 

Un actor care este printre favoritii mei prin unicitatea si calitatea filmelor in care este distribuit. Totdeauna filmele lui sunt unicat. Imbina aventura cu umorul. Frumos. De vazut!

Frumoasa morariţă

 

sursa internet

Telecinemateca,

La bella mugnaia (1955)

comedie, romance | Italia

REGIZOR: Mario Camerini

Comedie. În regatul napoletan ocupat de spanioli, morarul Luca o duce puţin mai bine decât alţi oameni de rând, datorită soţiei lui, frumoasa Carmela, pe care o curtează toţi bărbaţii de vază din ţinut, în frunte cu guvernatorul spaniol, Don Teofilo. Carmela ştie să-i seducă, dar fără să le cedeze, obţinând diverse favoruri şi protecţie pentru soţul ei. Într-o zi, însă, Luca este implicat într-o revoltă populară şi ajunge în temniţă. Guvernatorul îi promite Carmelei că-l va elibera, dar cere în schimb să se bucure din plin de farmecele frumoasei morăriţe. Între timp, Luca reuşeşte să evadeze şi aleargă acasă, nebun de gelozie...

Voltaj Mi-e dor

(sursa internet)

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor să mă ude un val

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor s-adorm iar pe mal

 

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor să mă ude un val

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor s-adorm iar pe mal

 

Fii atent ce-ţi spun

Poate că-s nebun

Noaptea asta gen

Eu mă urc în tren

Mă dau jos la mare

Şi-n tălpile goale

Fug să o sărut

Şi la ea mă mut

 

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor să mă ude un val

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor s-adorm iar pe mal

 

Vântul s-a ascuns

Nu mi-a mai răspuns

Vreau s-o iau din loc

Simt că mă sufoc

Mi-e dor de-o beţie

Şi de înc-o o mie

Fluturi iar să simt

Şi-apoi să te mint

 

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor să mă ude un val

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor s-adorm iar pe mal

 

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor să mă ude un val

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor s-adorm iar pe mal

 

Mare, vară

Mare, vară

 

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor să mă ude un val

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor s-adorm iar pe mal

 

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor să mă ude un val

Mi-e dor de (mare)

Mi-e dor de (vară)

Mi-e dor s-adorm iar pe mal

Writer(s): Gabriel Constantin, George Hora, Oliver Sterian, Calin-gavril Goia

Lyrics powered by www.musixmatch.com

Sanziene caniculare in Crangasi

 

E ziua birocratica a lu' sushi

 

Noi avem de dat examene si mese la toti si toate forurile cu comitii, rezolutii, si birocrati ca frati la tignafes ca sa dea mare zapis mare ca avem carnati, mici, sarmale, pihtele, racituri, plachii, stiuca umpluta, si alte de care mancam pe vremurile noastre fara atatea zapaceli si idiotenii ca erau ale noastre...

A fost odata si la ei

 

Rocco și frații săi (în italiană Rocco e i suoi fratelli) este un film italiano - francez din 1960, regizat de Luchino Visconti. Filmul relatează povestea unei familii italiene care se mută din sud în orașul Milano și dezbinarea acesteia în societatea nordului industrial. Din distribuție fac parte Alain Delon, Renato Salvatori, Annie Girardot și Claudia Cardinale, într-unul din primele ei roluri înainte de a deveni cunoscută pe plan internațional. Coloana sonoră a peliculei a fost compusă de Nino Rota.

Subiect

Filmul prezintă drama unei familii italiene din mediul rural care se mută în nordul Italiei, la Milano. Cei cinci membri ai familiei Parondi care se mută din sudul slab industrializat în nordul industrializat sunt văduva Rosaria (Katina Paxinou) și cei patru fii ai săi. Cel de-al cincilea fiu, Vicenzo, locuia deja la Milano.

Prezentat în cinci secțiuni, filmul relatează povestea fraților Vincenzo (Spiros Focás), Simone (Renato Salvatori), Rocco (Alain Delon), Ciro (Max Cartier) și Luca (Rocco Vidolazzi) care au dificultăți de adaptare la viața într-un oraș mare. Familia se descurcă greu la început, dar apoi frații își găsesc de lucru. Simone devine boxer profesionist, Rocco lucrează la o curățătorie, iar Ciro intră la facultate.

Acțiunea se desfășoară în jurul unei prostituate, Nadia (Annie Girardot), care este curtată și dorită atât de Simone, cât și de Rocco (Alain Delon). La început, aceasta se întâlnește cu Simone, cu care are o relație furtunoasă. După ce-și termină stagiul militar, Rocco devine iubitul acesteia. Relațiile dintre cei doi frați devin foarte tensionate din cauza Nadiei. Punctul culminant al acțiunii filmului este scena în care Simone o violează pe Nadia în fața lui Rocco, care renunță apoi la ea în favoarea fratelui său, din dorința de a face orice este nevoie pentru a păstra familia unită. În final, Nadia este ucisă de Simone.

Filmul se termină fără nicio rezolvare, cu nori negri care planează asupra familiei, final tipic pentru perioada neorealismului italian.

În timpul filmărilor pelicula a fost confiscată, iar lui Visconti i s-a cerut să renunțe la scenele în care sunt prezentate violarea și uciderea Nadiei. Visconti a fost reabilitat de o hotărâre judecătorească din 1966.

După cum declara Luchino Visconti în 1959, "Rocco abordează una din problemele de bază ale vieții italiene, fără a avea însă pretenția să o rezolve. Tema filmului este emigrația internă. O familie din sudul Italiei e obligată să emigreze în nordul țării la Milano, în condiții precare de viață și de muncă. Milano este un oraș care primește și absoarbe oameni din toate părțile Italiei, mai ales din sud și oferă muncitorilor condiții de viață care constituie o bază de plecare. Cum izbutesc acești oameni să se aclimatizeze într-un centru avid de mână de lucru ca Milano - iată povestea pe care mi-am propus să o filmez eu."

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sute de cozi de topor si topori

Nu am inteles mult timp din viata ce e aia cozi de topor ? Din cate inteleg coada e de lemn si ajuta ca diabolica fieratanie sa distruga pe cei de acelas sange, pardon esenta sa fie facuti surcele in interesul alora destepti si care tin ferm de coada…

In alta ordine de idei cand am avut televizor asa cum era el la vremea probabila, ce modestie la ciuma rosie! era un barbat ferm, cu o fata osoasa si care ce spunea se adeverea privitor la meteorologia de azi fara sofisticlacuri si centre smecheresti ale smecherilor care tin in mana sorti de horeca si alte bazaconii de facut bani de la fraieri care vor sa vada si sa stie tot dar nu in caminul, habitatul lor…

Ei bine mi-a trebuit sa inteleg ce treaba avea Topor cu vremea prin tara, eu fiind martor ca la Tulcea era ce arata pe hartile lui simple si la obiectul ce interesa pe toti! Acuma ca repetentii repeta toti alesii de vina e schimbarile climaterice, se aduna mii, scot sute de mii de documente oficiale, rezolutii, iar care e gica contra e paria doar care canta dupa partituri de geniu pe toate sticlele mari si mici e bastan.

Un fenomen ciudat. Pe unde esti si e si cam oriunde e unul cu zgaiba mai veche sau bengoasa musai in fata il auzi ca la ora x ploua. Sa stai linistit ca azi nu te ploua chiar fara sa fii intre doua deci romania in afara de cozile mediatizate si cam aceleasi de topor avem acum toporii si topoarele noastre fara scoala si altele ca asa se poarta... Daca nu iasche ca la magaoaie cioc mic daca iasche vai ce tare topoare sunt ! Asa sa ii ajute Dumnezeu. Acum la stiri inteleg ca vor sa atentioneze ca la pachetele de tigari ca inteligenteala si divertismentele virtuale dauneaza grav sanatatii. Alti bani alte distractii... Evident comitii, savanti care o fac precum cu hrana sanatoasa… Pai ba baieti buni cine a dus-o cine a distrus ce erea si a castigat quatralioane si acuma castiga altele cu vio, bio, etc!

Asta e, ce scrie la magaoi, e cu ploi sau calduroi!!???

Un minunat cadou de la RRA

Teatrul Naţional Radiofonic • Modelul de Victor Ion Popa. Adaptarea radiofonică : Leonard Efremov. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Mariana Mihuţ, Tamara Buciuceanu, Ştefan Mihăilescu Brăila, Irina Mazanitis. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1981

Punct si de la capat

 FB are aceasta calitate de a da un semn cand cineva din cei cu care comunicam isi serbeaza ziua de nastere. O da in bara cu prieten cand e vorba de oamenii pe care ii stimezi si intra cu alta titulatura in galeria ta de cunostinte. Nimic nu e perfect!

Am senzatia ca sunt intr-o „sala” enorma cum este curtea bisericutei de la USAMV si acolo vad pe cei cu care m-am intersectat in viata si datorita vietii in atatea posturi sunt atat de diferiti ca pozitii profesionale, varste... Insa faptul ca semnalul da verde atator oameni sa imi dea un semn, o urare ma bucura si onoreaza! O zi fierbinte pe dinafara, parca si spermatozoizii astia media s-au incins si patrund adanc in creierele noastre a amaratilor botanti… Era bine sa fie un cutremur ceva si sa avem parte si noi de bine, de adevar, de normalitate. Sa dispara raul asta ce ne cotropeste... Sunt ani de cand pe sticla, rahat ce este unde ne holbam avem aceleasi personaje care sug din vidanjele lor scarboase teme ca pensiile, injustitia, invatamantul, traiul in cetatea devenita coliba cu sclipici. Ziua mea m-a amagit un pic adica m-a facut sa cred ca ma aflu pe acea minunata pajiste de langa bisericuta si vad, avand imaginile de pe reteaua de comunicare, din amintirile frumoase cu care schimb cateva cuvinte! Va multumesc! Deci punct si de la capat cu mizeriile care plutesc in iadul asta atmosferic pe bune si in asta malefic ce ne inconjoara, nu mai dispare… ca rahatul de pe izmene cum zicea Marin Preda!!! Macar pace sa ne lase dar nu ii lasa…

Cam asta e

Familia Sotirescu, negustori tulceni unchiii bunicii mele, asa cum se arata si in prezentarea liceului absolvit de mine in1978 si mama mea in 1954, au contribuit la acest minunat si dificil act de romanism in Dobrogea inca din perioada stapanirii otomane, infiintarea invatamantului apoi administratiei in limba romana atunci cand Tulcea era cel mai mare oras din peninsula mea de bastina. Acum ca insula datorita Canalului Dunare-marea Neagra cel mai mare portavion din lume!

........................................................................................................................

Naţionalitatea: română;

Născut în municipiul Tulcea, jud. Tulcea, la 17 iunie 1959;

Experienta profesionala:

2000 - 2011

Inspectoratul General al Poliţiei Române

Direcţia de Logistica

Inspector de mediu de la 01.06.2009;

Pana la 31.05.2009 specialist inspector pentru activitatea de protecţie a mediului şi securitatea si sanatatea muncii in cadrul institutiei.

Atribuţii de indrumare si control pentru respectarea legislatiei in vigoare prin: asigurarea echipamentelor tehnice, speciale de protecţie şi de lucru, acordarea alimentaţiei speciale de protecţie persoanelor care beneficiaza de acestea datorita lucrului in mediu toxic sau depunerii unui efort fizic sau psihic deosebit şi a măsurilor igienico-sanitare, a măsurilor manageriale pentru pentru evitarea accidentelor de muncă, de mediu şi a bolilor profesionale. În cazul producerii de evenimente grave participarea la măsurile de clarificare, cercetare şi raportare conform legii a acestora.

In perioada 2000-2006 am predat la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti, in calitate de profesor asociat, un curs de terminologie, primul de acest gen în lume în învăţământul agricol.

Sunt atestat din anul 1991 de Ministerul Justiţiei ca expert în specialitatea agricultură, în această calitate am activat la Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti Sectiile IV si VI civila, Judecatoriile Sector 2, 6 Bucureşti, Judecătoriile Alexandria, Videle, Roşiorii de Vede din judetul Teleorman, Bolintin judetul Giurgiu şi Buftea si Cornetu in judetul Ilfov.

Sunt specializat în asigurări de ASIROM.

1992 - 2000

Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” Bucuresti

Inspectoratul General al Politiei Romane

Directia de Logistica

Specialist in cadrul serviciului alimente gospodarii agrozootehnice

Atributiile au fost de planificare a activitatilor si a cheltuielilor bugetare alocate acestui sector, urmarirea realizarii acestora in conditiile aplicarii normelor prevazute in legislatia in vigoare.

1992

Editura Ceres Bucuresti

Redactor si responsabil cu activitatile de marketing si relatiile cu alte institutii in vederea asigurarii de subventii, probleme financiare, resurse umane, etc. asigurate atunci centralizat pentru marea majoritate a editurilor din Bucuresti.

1992 01.01-28.02

Somaj in urma desfiintarii Uniunii Cooperatiei Agricole din Romania, în această perioadă am prezentat la postul de radio Antena Satelor o emisiune dedicată Marii Enciclopedii Agricole a României apărută în 1938 – 1943

1990 – 1991

Uniunea Cooperatiei Agricole din Romania

Serviciul planificare, preţuri si tarife

A fost o perioada in care s-a incercat constituirea unui sistem democratic de organizare a cooperatiei agricole pe structura logistica anterioara, care s-a incheiat prin aparitia legii fondului funciar.

1989 – 1990

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a R.S.R.

Institutul de Economie Agrară

Am activat in cadrul programelor care cercetau cooperatia agricola, eu am descoperit lucrarea danezului Gomsen care a evaluat in deceniul al IV lea al secolului trecut posibilitatile implementarii acestei forme de organizare a productiei agricole in Romania. După evenimentele din 1989 institutul s-a scindat, situatie in care am considerat util sa ma angajez la uniunea cooperatiei agricole care implementa in mod concret ceea ce studiasem anterior.

1986 - 1989

Întreprinderea de Contractare, Achiziţionare si Păstrare a Produselor Agricole Giurgiu

Imputernicit al statului în fostul C.U.A.S.C. Bucşani

Răspundeam de derularea contractelor întreprinderii cu unităţile de stat si cooperatiste din judeţ, de calitatea culturilor cerealiere şi de plante tehnice, de recoltarea, depozitarea şi păstrarea produselor contractate în bazele de recepţie.

1983-1986

Trustul Horticulturii Giurgiu

Inginer stagiar sef de ferma cu delegatie

Am lucrat efectiv în agricultura multor comune din judeţul Giurgiu: Vieru, Malu, Stănesti, Oinacu, Uzunu, Ghimpaţi, Vedea în sud, Vadu Lat, Bucşani, Uieşti, Crevedia Mare, Mârşa, Roata, Cartojani în nord vest.

Am cultivat: ardei, ardei iute, bame, cartofi, castraveţi, ceapă, cimbru, fasole verde, grau, mazăre verde, mărar, morcov, orz, păstârnac, pepeni galbeni şi verzi, porumb, salată, spanac, tomate, ţelină, usturoi,  varză, vinete,  etc.

Educatie si formare:

1972-1974

Scoala de muzica si arte plastice Tulcea - sectia arte plastice

1974 – 1978

Am urmat cursurile Liceului de Matematică Fizică “ Spiru C. Haret “ Tulcea

1978

Am fost declarat admis la Facultatea de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic “Nicolae Bălcescu” Bucureşti.

În perioada 1978 – 1979 am efectuat stagiul militar cu termen redus şi apoi între 1979 – 1983 am urmat cursurile facultăţii. Am susţinut şi o activitate de cercetare participând la cartarea buruienilor în diferite puncte din Delta Dunării. Am prezentat diferite referate şi studii în cadrul cercurilor ştiinţifice finalizate cu Lucrarea de Diplomă “ Cercetări cu privire la unele biotipuri de Cerasus mahaleb L. în zona de nord a Dobrogei “ care a fost apreciată de comisie cu nota maximă. Am continuat o mai veche pasiune a mea, pictura, urmând cursurile Universităţii Populare Bucureşti şi având trei expoziţii personale la Casa de Cultură a  Studenţilor, Biblioteca Institutului Agronomic “ Nicolae Bălcescu “ şi Galeriile Informaţia Bucureştilor.

1999-2000

Am urmat cursurile postuniversitare anul VI specializarea fiind în economia si gestiunea mediului.

De la 01.10.2002 continui lucrarea de dizertaţie întocmită cu acest prilej cu o lucrare de doctorat “Studii cu privire la importanţa cătinei albe (Hippophae rhamniodes L.) în protecţia mediului şi ca resursă în economia sănătăţii umane”.

1999

Am obţinut premiul al III lea la primul concurs de terminologie organizat in România, am fost invitat la Paris in perioada 13-15 martie 2000 la Conferinţa pentru o infrastructură terminologică în Europa, am prezentat lucrarea “Terminologia în circuitul informaţiei agricole din şi spre România” şi absolvent al manifestării „Limbaje de Specialitate şi Formarea Terminologului” - Colocviu şi seminar internaţional de formare în terminologie, terminografie, terminotică 3 T”, organizate de Asociaţia Română de Terminologie (TermRom) în colaborare cu Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, Academia de Studii Economice şi Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române, cu sprijinul Uniunii Latine şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării în perioada 24-26 iunie 2003.

Certificat de competenţă nr. 801.046 din 28.05.2004 pentru funcţia de cadru tehnic cu atribuţii P.S.I. de îndrumare, control şi constatare a încălcării legii în domeniu U.C.5, U.C.6, U.C.7, U.C.10 şi U.C.13.

Sunt autorul unor articole de specialitate în: “Tineretul Liber”, “Lumea”, “Satul Românesc”, “Revista de Horticultură” ( nr. 12/1989, 2/1990 ), “Delta”, am prezentat referate cu ocazia unor  simpozioane la Deva, Iaşi, Timişoara, etc.

Pasiuni: pictura, literatura, sunt un pasionat bibliofil si colecţionar de cărti poştale şi timbre, sunt legitimat ca jucător si arbitru de şah.

Sunt autorul mai multor site-uri conform anexei.

Abilitati in programe Word, Excel, Lex, Internet,etc.

Limba engleza-bine, franceza si germana satisfacator.

LISTA DE LUCRĂRI ELABORATE

1. Studiul unor populaţii de vişin turcesc (Cerasus mahaleb Mill.) din nordul Dobrogei în vederea identificării biotipurilor valoroase pentru pomicultură – Institutul Agronomic “Nicolae Bălcescu“ - Bucureşti – 1983,

Lucrarea a reprezentat un început. Vişinul turcesc este important şi astăzi pentru fondul lui genetic care poate fi utilizat în ameliorarea soiurilor de cireş şi vişin, conferind o mare rezistenţă la factori de mediu negativi fizici şi biologici. În cazul populaţiilor studiate intervin şi condiţiile specifice pedoclimatului nord-dobrogean. Am semnalat pe lângă principala utilitate, aceea de portaltoi, resursele economice pe care le reprezintă pentru cofetărie, farmacie, alimentaţie, producţia de băuturi alcoolice, producţia de accesorii de lux pentru fumători şi artizanat. Specia poate fi cultivată în scopul fixării şi amelorării solurilor sau în scop peisagistic (înflorire abundentă, aspect plăcut). Am avut  ca model monografia prof. Vasile Sonea “ Mirobolanul ”. Am semnalat de atunci necesitatea colaborării specialiştilor silvicultori, horticultori, biochimişti, amelioratori etc. pentru o abordare minuţioasă a speciei, care rămîne şi astăzi un câmp de cercetare şi o soluţie pentru introducerea pe piaţa internă dar mai ales cea externă a unor  produse originale.

2. Eficienţa economică a utilizării fondului de producţie în unităţile agricole de stat – colectiv al Institutului de Economie Agrară – Bucureşti – 1989

Lucrarea a fost rodul cercetărilor şi studiilor efectuate în unităţi de producţie agricole de stat, a fost prezentată conducerii Ministerului Agriculturii şi cu toate că s-a încadrat canoanelor impuse în acea perioadă identifica resurse pentru obţinerea unor rezultate economico-financiare superioare.

3. Alternative de reducere a costurilor producţiei vegetale şi animale în unităţile agricole de stat – colectiv al Institutului de Economie Agrară – Bucureşti – 1989

Cu toate că în acea perioadă concluziile erau obligatoriu pozitive, s-a căutat culegerea unor informaţii reale, s-a oferit beneficiarului, Ministerul Agriculturii, un material util, folosindu-se o bibliografie şi mijloace de analiză moderne pentru acea perioadă.

4. Răspunderea pentru stratul de ozon implică o grea lovitură adusă tehnicilor actuale de refrigerare dar şi o solidaritate mondială (după “Economic Impact” nr. 67/2/1989, “Sinteza nr.78/1989), apărut în revista “Horticultura” nr. 12/1989 pag. 41-42.

Am sintetizat informaţiile din cele două publicaţii prezentând un subiect care îşi menţine actualitatea, nişte măsuri mai ferme la acea dată puteau încetini fenomenele negative la care suntem deja martori: efectul de seră, deşertificarea, etc.

5. Recoltatrea coacăzului negru – maşina a coborât preţurile de cost ( L Arboriculture Fruitiere, martie 1989, nr. 415), apărut în revista “Horticultura” nr. 2/1990 pag. 43.

Am prezentat un exemplu de creştere a eficienţei economice prin mecanizarea lucrărilor de recoltat, interesant mai ales la arbuştii fructiferi unde fructele sunt de dimensiuni mici, în ideea că se pot extinde cercetările şi la noi, fructele acestora fiind utilizate în multe domenii.

6. Tendinţe şi posibilităţi în valorificarea superioară a resurselor din flora spontană - Simpozionul “Valorificarea superioară a resurselor, cerinţă fundamentală a creşterii eficienţei economice – Timişoara – 10-11 noiembrie 1989.

7. Obştea sătească-trecut, prezent şi viitor referat prezentet la Al XII lea Simpozion Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară a României - Deva în perioada 31 august-4 septembrie 1992

8. Programarea şi conducerea activităţii de producţie în gospodăriile agro-zootehnice, valorificarea producţiei şi repartizarea veniturilor proprii” lucrare elaborată la absolvirea, la data de 30.07.1993 a cursului pentru noii încadraţi în Ministerul de Interne.

9. Folosirea cătinei albe (Hippophae rhamnoides L.) pe terenurile degradate din România - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară - Bucureşti – 2000.

În referatul semnat de domnul profesor doctor Mihai Berca se arată că lucrarea reprezintă un pronunţat accent de noutate în sensul că este studiată o nouă resursă naturală care poate fi implementată în sistemul economic pe solurile degradate. Efectul este deci dublu şi anume:

1. stabilizarea solurilor cu toate consecinţele favorabile ce decurg de aici;

2. valorificarea fructelor extrem de valoroase prin conţinutul lor în vitamina C şi alţi principii bioactivi interesanţi pentru sănătatea umană.

Fructele de cătină au o piaţă internă şi internaţională bună. Tema urmează a fi dezvoltată de autor într-o lucrare viitoare.

10. Terminologia în circuitul informaţiei agricole din şi spre România Conferinţa pentru o infrastructură terminologică în Europa - Paris - 13 –15 Martie 2000

Am fost singurul agronom la această conferinţă. O altă premieră a fost înregistrată ulterior şi la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară prin introducerea unui curs facultativ de terminologie în urma căruia 25 de studenţi sunt iniţiaţi în metodologia de lucru specifică acestui domeniu care va trebui implementat în cercetarea agricolă românească. În 1938-1943 în România a fost editată Marea Enciclopedie Agricolă, lucrare de referinţă la acea dată care ne obligă să continuăm munca înaintaşilor şi imensul tezaur al ştiinţelor agricole româneşti.

11. Terminologia agricolă românească la început de drum referat prezentat la   reuniunea ştiinţifică „Limbaje de Specialitate şi Formarea Terminologului” - Colocviu şi seminar internaţional de formare în terminologie, terminografie, terminotică 3 T”, organizate de Asociaţia Română de Terminologie (TermRom) în colaborare cu Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, Academia de Studii Economice şi Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române, cu sprijinul Uniunii Latine şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării în perioada 24-26 iunie 2003.

12. „Importanţa cătinei albe (Hippophae rhamnoides L.) pentru protecţia mediului”  articol apărut în revista „Agricultorul român” anul VII, nr. 3 (75) martie 2005.

13.„Utilizarea cătinei albe în România – trecut, prezent şi viitor ” referat prezentat la  a II-a Conferinţă Internaţională I.S.A. Beijing R.P. Chineză cu tema „Cătina albă - O plantă cu multe utilizări, o soluţie pentru hrană, sănătate şi mediu” – Beijing, Republica Populară Chineză 26-29 august 2005.

14. „Catinologia o noua stiinta si necesitatea elaborarii terminologiei ei” prezentare la A IV a Conferinta mondiala “Seabuckthorn on the way between Science and Industry Interaction” Belokuriha, Russia, September 1-6, 2009 publicata pe site-ul ISA ( International Seabuckthorn Association) 2007.

15. Buletin de informare si documentare M.A.I. nr. 2 (97) 2010 si urmatoarele – Terminologie securitatea muncii, protectie civila si protectia mediului.

16. „Catinologia o noua stiinta si necesitatea elaborarii terminologiei ei” prezentare la A IV a Conferinta mondiala “Seabuckthorn on the way between Science and Industry Interaction” Belokuriha, Russia, September 1-6, 2009 publicata pe site-ul ISA ( International Seabuckthorn Association ) 2007.

18. A SEABUCKTORNOLOGY HANDBOOK FOR A NEW GLOBAL AGRICULTURAL INFORMATION AND PRACTICE CIRCUIT Potsdam Germany 13-18th of Oktober 2013

19. Scientific Papers Series Management , Economic Engineering in Agriculture and Rural Development , Vol. 13 , Issue 1, 2013 PRINT ISSN 2284-7995 , E-ISSN 2285-3952  321 - THE UTILIZATION OF THE SEA BUCKTHORN IN ROMANIA, PAST, PRESENT AND FUTURE;

20. A SEABUCKTORNOLOGY HANDBOOK FOR A NEW GLOBAL AGRICULTURAL INFORMATION AND PRACTICE CIRCUIT Potsdam Germany 13-18th of Oktober 2013

21. Postul de radio Antena Satelor o serie de emisiuni dedicate Marii Enciclopedii Agricole a Romaniei Bucuresti 1992.

La 17 iunie 2024

Un succint bilanț al activității mele, bazat pe statisticile obtinute de la instrumentele de lucru, arata ca am fost urmarit pana acum, azi 17 iunie 2024 din 128 tari cu 447.856 vizualizari in total.

Va mulțumesc pentru ca acceptați sa va numărați printre cei care vor sa își îndrepte atenția spre vasta problematica a zilelor noastre abordata de ceva timp si de mine.

Cătina alba (Hippophae rhamnoides L.) este o soluție pentru gravele probleme ale planetei de astazi. Planta are o importanta deosebita fiind o polivitamina naturala, e bogata in alte substante importante pentru oameni si animale deci are un efect benefic pentru sănătatea tuturor.

Curățirea morala, este un alt aspect tratat de mine. Ne aflam într-o perioada în care suntem supuși unui adevarat bombardament, un imens volum de informație și murdărie sub toate formele fizice și virtuale pentru care trebuie sa găsim împreuna dar si fiecare in parte modalitatea sa ordonam, sa triem, sa facem ceva concret pentru a ne curați de balast și a trai mai bine. Așteptam mereu de altundeva sa vina ceva sau cineva sa ne facă treaba dar ceea ce trece e viata noastră... în mizerie...

Cătina se instalează pe terenurile erodate, saraturate, desertificate, trăiește acolo, îmbunătățește, chiar crează humusul, suportul din sol pentru plantele mai pretențioase ca ea și dacă sunt alte soluri în nevoie migrează acolo, după 15-25 de ani plantele mai sensibile pot creste în locul ei dacă sunt lăsate în pace sau sunt impulsionate corect și asa se regenerează solul și ecosistemul respectiv. Ceea ce face catina de mii de ani incerc prin tot ce prezint sa fac si eu ca sa ne fie mai bine.

In www.managementulvietii.blogspot.com si celelalte bloguri pe care le gasiti mai jos aflati modul meu de a reflecta, mobilizând ceea ce am acumulat și ce am primit de la Dumnezeu pentru a face ceva.

Nimic nu se face de unul singur, dacă veți găsi important sa contribuiți macar cu un feedback având ca repere cele prezentate de mine va aștept.

Cu stima Angel Proorocu

Am adăugat la www.managementulvietii.blogspot.com

pentru a specializa blogurile:

www.seabuckthornology.blogspot.com

www.imaginisilocuri.blogspot.com

www.catinologie.blogspot.com

www.termagroinfo.blogspot.com

www.incercariliterare.blogspot.com

www.lifelikepostcard.blogspot.com

www.pictezcumcantapasarea.blogspot.com

www.angelproorocupictor.blogspot.com

www.expertizeagricole.blogspot.com

www.proorocuangelcatinolog.blogspot.com

www.angelproorocuscrie.blogspot.com

www.agroterm.blogspot.com

www.oamenifostisaucaresunt.blogspot.com

www.proanpoem.blogspot.com

www.florisipicturi.blogspot.com

www.dacaasexpune.blogspot.com

www.angelproorocuvede.blogspot.com

www.angelproorocuexpune.blogspot.com

Sunt bucuros ca, iată, precum lista cu locurile unde personalitatea lui Nicolae Iorga răzbea in lume acum aproape un secol, eu, cu mijloace moderne ajung în toată lumea informatizata de azi o data cu mesajele mele de trăitor al lumii acesteia.

Tarile din care am cititori sunt:

Africa de Sud

Albania

Algeria

Anguilla

Arabia Saudita

Argentina

Armenia

Australia

Austria

Azerbaidjan

Bangladesh

Belgia

Benin

Belarus

Bielorusia

Bolivia

Bosnia si Hertegovina

Brazilia

Bulgaria

Cambodgia

Canada

Cipru

Chile

China

Coasta de Fildes

Columbia

Coreea de Sud

Costa Rica

Croatia

Danemarca

Ecuador

Egipt

Elvetia

Emiratele Arabe Unite

Estonia

Filipine

Finlanda

Franta

Gabon

Germania

Grecia

Hong Kong

India

Indonezia

Iordania

Irak

Irlanda

Israel

Italia

Japonia

Kazahstan

Kenia

Kuweit

Letonia

Lituania

Luxemburg

Macao

Macedonia

Malaezia

Malawi

Maldive

Malta

Marea Britanie

Maroc

Mexic

Moldova

Mongolia

Muntenegru

Nigeria

Norvegia

Noua Zeelanda

Olanda

Pakistan

Palestina

Panama

Paraguay

Peru

Polonia

Portugalia

Puerto Rico

Regatul Unit

Republica Ceha

Republica Dominicana

Romania

Rusia

Sao Tome si Principe

Senegal

Serbia

Singapore

Siria

Slovacia

Slovenia

Spania

Sri Lanka

SUA

Sudan

Suedia

Taiwan

Thailanda

Tunisia

Turcia

Tarile de Jos

Ucraina

Ungaria

Uruguay

Venezuela

Vietnam

Yemen