Amintire de sfarsit de schimbare...!!

Sunt momente cand parca iti dai seama ca lumea se prabuseste si tu, biet Dante aruncat fara voie in Infern te uiti prostit la prostia altora. Acuma cand se moare, se pare pe capete, tara piere si baba se piaptana : Milosi baietii cu importanta in a hotara binele si raul alora multi, banii (salariile, pensiile) sau viata amaratilor au iar grija mare de noi! Ora schimbata care se pare ca a adus economii in risipa energiei nu mai e buna. Gata, au mai ucis un balaur care nu e nici macar comunist, dar ce stiu hulpavii pacatosi daca asa ii joaca sfoara... e de demult prin tari la care cascam gura noi puturosii, prostii si hotii. Asta inteleg copii nostri care trebuie sa fie oameni noi sa le fie scarba de cei care i-au nascut, ingrijit si format sanatosi si mintosi. Ostiri de oameni fara Dumnezeu ca asa trabe sa devina! Asta e, in ciclul Dante e si ziua de azi. Era in sfarsit de martie 1979, eram militar tr la Targu Jiu. Pe vremea cand se cultiva porumb printre bijuteriile sculpturale ale marelui hobitan care se zice ca a spus ca prosti ne-a lasat, prosti ne gasea, amanta americana, barosanul finantist din tara tuturor posibilitatilor, scandalul arta/nimic asta era karma lui si e cam rau sa fii atat de plin de glorie cu ale ei bune dar si rele... Aveam un post de garda la militia judeteana acolo fiind arestul cu niste fereste gratuite la subsol eram necesari ca sa nu existe comunicare cu pretinii arestatilor acum aflu ca erau nevinovati si militienii se luau de ei ca chorii de gard ! Asta e. Nu erau droguri, spargatori, violatori facuti parca la 3D si alti baieti de baieti care azi dau teme la baietii cu 0% impozit. Am citit la cititul presei despre schimbarea orei si fiind cand era sa fie schimbarea orei nu a altceva, la post am trezit soferul de serviciu care efectua deplasarea schimburilor conform noului timp legal. Evident ca am primit destule injuraturi si epitete dar pana la urma s-a urnit si am ajuns ceva mai devreme in patul meu asa de odihnitor atunci! Un om informat doarme cateva minute mai mult, asa ar suna filozofeala despre mine atunci. Asta e, in toate e un sfarsit. Si acuma se adevereste vorba cuiva care il cita pe tatal sau fost presedinte de CAP, erou al muncii socialiste care imi spunea ca tatal lui ii zicea ca fiecare om plateste un tribut in viata. Trebuie sa treaca prin mari incercari: el credea ca revolutia sau ce o fi fost era pentru noi cumpana dar era, vorba lui Brancusi fericit ca era inca un copil adult, acuma e ce ne incearca pe noi. Urat, monstruos, las si fara posibilitate de aparare ! Fiecare isi duce crucea, indiferent ca ora e de vara sau de iarna.