Ma numar printre cei care au folosit totdeauna ceea ce viata mi-a scos in cale, depozitand in minte multe aspecte intalnite in epopeea mea de calator etern si cand a fost cazul am folosit ceea ce aveam acolo in minte. Dreptul muncii l-am considerat util in cariera mea de absolvent de horticultura. Am citit din cartea respectiva, autor fiind o mare specialista a Romaniei de atunci. Trenul era pentru mine cand aveam un loc, biblioteca ideala… Tatal meu mi-a dat un exemplar din Ordinul 100 pe atunci ilustrat fiind baza instructajelor de atunci! In goana mea de a ma apropia ca fiu al ploii de Bucuresti, am ajuns la AESCL Izvoarele, Ferma Gimpati, adica 10 ha. de solarii si 1 ha. de sera. Aici era sa fie o mare cumpana pentru mine de care m-a ferit lecturarea cu atentie a Dreptului Muncii al doamnei prof. univ. Sanda Ghimpu. Cand am ajuns la Ghimpati era o adevarata colectie de vizitatori ai doamnei economist, unul fiind din garda presedintelui de atunci al Romaniei, cel care aducea cu Clark Gable!! Dormind mai ales pe acolo eram de neocolit… Am gasit o camera uscata si varuita de pesticide asezate in mare debandada. Luand ca litera de lege ce citisem, am achizitionat saci de hartie, am extras probe din substantele ce erau vizual in stare buna si cu ajutorul conducerii asociatiei au ajuns la Centrul de Carantina si Control in agricultura unde au dus si celelalte substante in cantitati nesemnificative si depreciate calitativ dupa mine. Lista oficiala primita si inventarul cu ce era etichetat am intocmit-o in mai multe exemplare unul ajungand conform prevederilor legale la spitalui din localitate. Si la Vadu Lat exista cand am lucrat in zona spital. Bolnavii fara spectacol costisitor erau tratati in camere curate spoite cu var si vopsite des.. Alta lume acuma… Spre binele omului, care om e alta intrebare…
In
ferma era nea Vladescu format in cam 15 ani de existenta a fermei pentru tratamente
fitosanitare. Erau doua lanci de stropit la tractoras si i-am gasit pe el si
colegul lui batandu-se cu substanta precum copii cu pistoalele cu apa. Eram un
copil in mijlocul unor oameni adulti si am respectat totdeauna varsta celor cu
care lucram. Cred ca putinele cuvinte spuse celor doi au fost eficiente! Acolo
cu hartie de ziar fumam tutun ca pentru cei care il produceau, nu stiu acum ce
este dar atunci era o zona de frunte a productiei de iarba dracului! Imi venea
sa plang vazand caruta cu un butoi de 200 l cana, tarusul si rasadul produs de
agentul regiei tutunului, pe camp, plantarea, apoi o prasila doua pana cand
frunza umbrea solul si nu mai crestea pic de alta planta concurenta. Era asa
usor insa migalos sa ajunga oamenii sa duca pachetele de frunze uscate pe
prispa la regie ca sa ia banii frumosi ce se dadeau daca erau intrunite
conditiile cerute. Eu plangeam cand in solarii, cu cub nutritiv, irigat ardeiul
gras si gogosar, vanata, tomatele puse sub acoperamant de plastic faceau nazuri
si o parte se uscau. Sunt toate din aceeasi familie botanica impreuna cu
tutunul dar asta e…
Intr-o
dimineata aflu ca a murit otravit nea Vladescu. Am ajuns la o casa paraginita
cu un gard vai de el. Oamenii toti priveau cu dusmanie la mine! Cui sa spui ca
facusem documentele ce depindeau de mine ca sa fie inclus in randul
muncitorilor permanenti, nu zilier cum il tinusera ceilalti... Avea un fel de pivnita unde avea ascunse
substante pentru tratamente si bautura primita se pare in schimbul serviciilor
facute gospodarilor. Avea o sotie dura si speriat, baut, a confundat sticlele,
setos a tras vartos din ce nu trebuia si asta i-a fost soarta… datorita
pregatirii mele de autodidact nu am avut prea multe declaratii de dat si alte
obligatii legate de eveniment. Oamenii au fost dusmanosi un timp dar eu aveam
atatea probleme de rezolvat incat nu eram ca astia acum in lumina mediei
turbate ci imi vedeam de treaba. Doi insi de la Giurgiu care am inteles ca erau
reprezentantii judeteni ai Departamentului de Stat pentr accidentele grave de munca
mi-au spus in trenul dinspre sau de la Giurgiu ca asa beton am fost, un mucos
de stagiar lasat in deriva de toti incat nici o bere nu aveau tupeul sa imi
ceara, asigurandu-ma de tot respectul lor. Am fost niste ani printre cei doi
care asiguram conform legislatiei noi aspectele legate de protectia muncii,
botezata cum e trendy azi securitate si sanatate in munca !!!??? in cadrul
IGPR. Dumnezeu sa o odihneasca in pace pe aceasta mare personalitate a dreptului
romanesc din pacate asa de rusinos continuata de acesti new kids of
the block care au distrus orice samanta de dreptate si justitie in aceasta
amarata tara, nr. one in toate topurile raului dar de la coada adica first of
the back!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu