Fiindca bogatia e inselatoare. Bogatia se castiga pentru a sluji la ceva. Cand insa ai obtinut-o ea inabusa total si-l pune pe om sa-i slujeasca.
…fericirea
dureaza cat omul stie s-o pretuiasca cum se cuvine. Iar omul pretuieste ce se
obtine greu.
Totul
trece. Ceea ce candva parea sa fie intreg universal peste cativa ani ni se
infatiseaza ca un fir de praf si un putem intelege de ce ne-am lasat furati de
iluzii.
Orasul
e un monstru. A pus intre om si pamant asfalt si beton. De unde sa isi ia omul
sentimentele? Sentimentele vin din pamant ca tóate sevele vitale. In oras
seaca, se farama, se prefac in pulbere, ramane numai creierul infierbantat de
lupta pentru existenta, creierul care nu este capabil sa gandeasca ci numai sa
combine. Sa planuiasca tot felul de masinatiuni. Mai repede, mai mult, mai
abil. Omul nu se mai vede pe sine, nu mai vede lumea. Priveste aceste case. Ele
acopera orizontul. Ne inconjoara din tóate partile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu