Cand avocati, juristi si totodata demnitari pusi democratic in slujba natiei (na tie) iau spagi de sute de
mii de euro ca sa bage la progeniturile lor "cu multa carte" interventii in
varful justitiei romane, ce mai conteaza o teapa fara frica de Dumnezeu in
preajma de sarbatori crestine de la fratii de peste podul de flori, acuma poate
de fiori... la cativa kilometri de Pungesti, unde in tara ta nu mai
esti...nimic... inteapa cine trebuie cu aprobari date de anticristi alesi
demonic, pardon demagogic, pardon democratic... iar teapa:
Mai erau câteva zile pana la Paști. Lumea se chinuia din
mult, putin sa pregătească masa speciala pentru marea
Sărbătoare a Crestinatatii.
Într-un loc
aglomerat aproape de o piața gălățeana se oprește un camion din
Republica
Moldova, coboară doi inși și încep sa desfacă prelata
din spate unde erau zeci de bidoane de doua vedre cu un design deosebit și de
o calitate așișderea. Pun la repezeala un carton cu
un preț pentru vinul de vânzare foarte accesibil, nici prea
mare dar nici mic, asa, de bun
simt. Câteva bidoane și pahare de plastic erau puse
la dispoziția cui voia sa vadă pe ce da banii...
Apar clienții, fac degustarea, se ling pe gura
de plăcere și începe târguiala:
- “Pai nu am bidon la mine
sa vărs vinul sa va dau pe cel al matali înapoi.”
- „Nu-i
bai, ia-l cu totul!”
Dupa vorba asta s-a vândut marfa cât ai zice peste, ca
tot era undeva la mal de Dunăre povestea noastră...
Băieții, frații de peste
Prut, trag
prelata, ambalează motorul și cu urări de drum
bun și „Pasti Fericit!” dispar ca și cum nu au fost.
Peste nu mult timp se înroșește firul la 112 sau ce număr era
pe atunci, unii vin personal la sediul Politiei. Frumos coloratul bidon
avea în interior o punga mare cu
apa chioara iar în capăt, la gura era nițel vin
din „sela pi cari il îndrăgea la petrecerile dintre
batalii și amoruri Marele Ștefan Voda.”
De Pasti măcar fiecare chilipirgiu a avut în casa un
frumos bidon de plastic de culoare metalizata ca
cadou de neuitat de la frații de la răsărit.
Le merge "psihologia" la găinari,
de ăștia cu bidoanele poate chiar te pufnește rasul,
au știut sa folosească slăbiciunea oamenilor simpli la
chilipir cuvânt adus de turci de mult și simțit de bieții năvăliți care
trebuia sa tacă de frica iataganelor...dar de cei care ne fac din
oameni neoameni cu psihologia lor rafinata parca mi se face
pielea găina....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu