Ajun de Craciun 2024

 

Am ajuns si la acest moment, asezat pe straturi ca o rulada in mintea si sufletul meu. Copil am avut parte de frumusetea, miracolul lui. Bradul nelipst mie a fost plin de lumina si farmec! Bunica impreuna cu bunicul materni, el venind in seara magica, avand in brate un pachet inghetat, in camera calda de la soba de teracota masa asezata de ospat pentru presupusul vizitator si Nasterea Pruncului Isus. In anii 60 cand nu veneau mascati sau alte facaturi democratice sa ne arunce cozonacii si raciturile in zloata!!! Era decent fara vidanjori la abia aparuta si timida televiziune a noastra, cu radioul Orion cu ochiul lui de Ciclop de un galben stralucitor… Bunicul se scutura de zapada si zicea ca l-a rugat Mos Gerila sa il scuz dar e taaare ocupat sa zaboveasca la festin! Au fost doar cativa ani cu el, apoi cu familia fara el aceeasi minunata masa cu de toate gatite la soba noastra Vesta! Apoi am crescut casa era mica aveam nevoie se alt spatiu si atat regret acum! Si orasul cu luminite si Oraselul Copiilor de unde cumparam carti, de Dumas si alti preferati. A venit apoi un Craciun insangerat de astia care ne fac numai ghini! Asta este, prostia nu doare dar vine si vremea trezirii ! Sunt multe straturi in ceea ce reprezinta 25 decembrie in anii traiti de mine. Ajunsi si eu si sotia mea parinti am cautat sa le oferim copiilor si ceva ani fratelui meu mai mic un bradut, zile de poveste pe care le asortau cu Dickens, Andersen si mai ales ai nostri scriitori adevarati nu cu spini de tinichea incoronati de cine trabe ! Asta este… O sarbatoare draga, cu iz de sange de ani buni si care nu mai este decat in scornelile celor autoalesi ceva, ce minunata a fost. Ploua bacovian la Bucuresti, parca ar vrea sa spele rusinea noastra, prostia noastra si saracirea noastra cu sclipiciuri chicioase si orbitoare… Asta este poate Cel Micut care apare in fiecare an in sufletele si mintile noastre spala uraciunile, raul asa de insurubat in tot si toate. Era o batrana care povestea altora dupa 89 imediat cum se indrepta spre casa dupa slujba de Ajun de Craciun si a stat pitita intr-o scara de bloc de spaima mizeriilor care bubuiau, pocneau in noua libertate. Am avut o presimtire urata cand o auzeam... Asa sa ajute Dumnezeu pe fiecare dupa cum merita si ce face sau a facut !