Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în vremea împăratului Dioclețian, în secolul al IV-lea. S-a născut din părinți creștini, în Capadocia, și-a mărturisit credința în Iisus Hristos, iar din cauza acestor convingeri religioase este întemnițat și forțat să renunțe la credința creștină. Sf. Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jertfi zeilor, însă în zadar toate aceste încercări deoarece el nu s-a lepădat de credința în Hristos, Este torturat și până la urmă ucis prin decapitare la data de 23 aprilie. De aici, această zi a rămas ziua sa de prăznuire.

Imaginea Sfântului Gheorghe a rămas în amintirea creștinilor drept un model de curaj în lupta cu diavolul. A fost reprezentat într-o mantie roșie, culoarea tradițională a unui martir, dar și ca un războinic pedestru sau tribun militar, în veșminte patriciene cu o diademă metalică pe cap și ținând o cruce în mâna dreaptă și o sabie în mâna stângă.

În anul 1222 Sfântul Gheorghe a fost pus de către regele Angliei, Richard Inimă de Leu, patronul spiritual al Casei Regale și al întregii țării. Regele Edward al III-lea a înființat “Ordinul St. George”, iar mai târziu, crucea Sfântului Gheorghe a devenit steagul Angliei, “Union Jack”. Sfântul Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei și armatei române.

În credința populară, Sfântul Gheorghe mai este numit și SânGeorge sau Sângeorz, patronul naturii înverzite, al vegetației, vitelor și oilor.

În credința populară se spune că, atunci când broaștele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru, Sfântul Dumitru, și deschide porțile naturii. Unul dintre cele mai răspândite și urmate obiceiuri de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante care marchează renașterea naturii. Astfel că, în Muntenia se folosesc crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun fire de leuștean, în Banant se pun frunze de fag sau gorun. Se spune că aceste simboluri vegetale au rolul de a proteja gospodăria de spiritele rele. Tot de Sfântul Gheorghe, o veche tradiție spune că, cine se scaldă înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare va avea noroc tot anul și va fi păzit de rele. Gunoiul care este adunat în ziua de Sf. Gheorghe este bine să fie pus la rădăcina pomilor, deoarece aceștia vor rodi mai bine. În ziua de Sfântul Gheorghe se adună de pe câmp plantele medicinale și se păstrează de-a lungul anului. Obiceiuri și tradiții de Sfântul Gheorghe Se spune că cine doarme în ziua de Sf. Gheorghe ia somnul mieilor și va rămâne tot anul somnoros. Busuiocul care este semănat înainte de răsăritul soarelui este bun pentru cinste. Cine se spală cu roua de pe busuioc va fi cinstit de toată lumea. În anumite zone ale țării, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbații obișnuiesc să pună ramuri verzi la stâlpii porților, la ferestre, uși, grajduri și grădini. Ramurile se păstrau peste an și erau folosite împotriva diverselor boli. Se mai spune că, dacă în această zi fetele mari priveau într-o găleată cu apă la miezul nopții, în ajunul Sfântului Gheorghe, acestea își puteau vedea ursitul. Tot o tradiție veche spune că fetele obișnuiau să împletească cunune verzi pe care le presărau pe uliță. Dacă băieții pe care îi îndrăgeau călcau pe cunune, atunci acesta era semn că fetele urmau să se mărite în acel an. O tradiție veche în anumite zone ală țării este urzicatul. Se spune că cine este urzicat în această zi va fi harnic, ager și sănătos toată vara. O veche vorbă din popor spune că, dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă, acesta este un semn de bogăție, dacă este o zi ploioasă, atunci se va face grâul și fânul. În dimineața de Sf. Gheorghe, femeile scoteau afară sculele de țesut, pentru a răsări soarele peste ele. Acesta era un semn că vor avea spor tot anul. De Sfântul Gheorghe se obișnuia ca oamenii să se bată cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul. Așadar, Sfântul Gheorghe este prăznuit în calendarul ortodox pe data de 23 aprilie. Sursa internet