O prostie pentru ca
limba romana e tot timpul o bijuterie ascunsa in mintea si gura unora din ce in
ce mai putini si o mizerie otravitore in gura vidanjorilor care o folosesc in
media ca sa innebuneasca oamenii supra plini de comunicare si, nu mai pot spune
cum e in gura si mintea prostimii analfabete care creste in progresie
geometrica in vremea tranzitiei distrugatoare pentru multime dar totodata
binefacatoare pentru alesii sortii asteia strambe si ai prostimii electoare, pacalita de
ei din 4 in 4 ani.
La Baltatesti
Loc binecuvântat de
Dumnezeu,
Unde am retrăit un pic
şi eu,
În vechea, neîntinata
şi frumoasa Românie,
Scăpând pentru o
clipă,
Din prosteasca actuală
mare nebunie.
Aici vitele mai rumegă
pe câmp molcom,
Omul mai ştie că
trebuie să fie mereu Om,
Natura-ţi dă multă putere,
Te scapă de himere şi
durere.
Am trecut şi prin
Pădurea de Argint,
Simţind o boare, un
alint,
Mândria spiritului
„românescu”
Ştiind că pe aicea a
iubit şi a creat
Al nostru mare
Eminescu...
Bălţăteşti – Neamţ,
26 septembrie 2006
Angel Proorocu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu