Bunica
mea materna, Dumnezeu sa o Odihneasca in pace mi-a deschis ferestre spre
Ortodoxie, cultul cimitirului, al cinstirii celor plecati pre alta lume,
ritualurile cu precadere cele Pascale!
Am
citit, am vazut reproduceri, filme, auzisem de finic dar spre rusinea mea
ca absolvent de facultate de horticultura la a doua generatie nu stiam nimic.
Astazi la Biserica, de Florii s-au dat la sfarsit de slujba salcie si finic!
Am
avut si eu in mana asa ceva!
Patruns
de ceva ce imi este in viata din copilarie, vazand oamenii cu fire de salcie
mi-am amintit de ultima cuvantare a Presedintelui Romaniei Nicolae Ceausescu
avand in continut ideea ca ceea ce era atunci va dainui pana cand va rodi rachita
micsunele… Din pacate artificiul gasit de cei care au alcatuit acea
cuvantare voit sau nevoit este fals!!
Nu
stau sa vad de ce anii pierduti de lume dar mai ales de noi romanii sunt o
mascarada, o tragedie din care doar cateva pesonaje Shakespeariene o duc bine
cu pacate si crime…
Ce
ar fi, ce se pregateste pentru pacatul de fi fost ucis conducatorul in Sfanta
zi de Craciun suntem ca orbul care zice in prostia si infirmitatea lui la ison
cu leaderii VOM VEDEA !
Deviez
de la miracolul dintr-o zi care a alungat timpul nefiresc primaverii aici la
capitala de romani !? Mai poate fi numita mizeria asta grafitata si furata
cu coif si bratari de aur duse la cine trabe fara sa raspunda nica…
Miracolul
m-a cuprins totusi dar astazi am cautat prin miliardele de informatii si am
gasit, horticultorul din mine, ce este finicul. Evident comercialul m-a ajutat.
Asta e, traim deci suntem furati bietul poet asa ar putea spune acuma. Am urat
unui sarbatorit: Viorele pe campii, hai sa le furam copii! Cea ce era de
demonstrat!!!
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Finic
Clasificare științifică
Supradomeniu Biota
Supraregn Eukaryota
Regn Plantae
Diviziune Tracheophytes
Subdiviziune Spermatophytes
Ordin Arecales
Familie Arecaceae
Subfamilie Coryphoideae
Trib Phoeniceae
Gen Phoenix
Nume binomial
Phoenix dactylifera L., 1753
Finicul (Phoenix dactylifera), sau curmalul, este un
palmier din genul Phoenix, cultivat pentru dulcele fruct comestibil (curmala),
curmalul veridic. Este cultivat de la oaze din Africa până în vestul Asiei și
din cauza cultivării îndelungate locul lui de origine este necunoscut, dar se
presupune că este provenit din terenurile din jurul Golfului Persic. Este o
plantă de mărime medie, înaltă până la 15–25 m, ce crește singură ori formează
un mănunchi cu mai mulți stemi dintr-un singur sistem de rădăcini. Frunzele au
3–5 m lungime, crestate (spinate) pe pețiol, și penate, cu aproximativ 150
foliole; foliolele sunt de circa 30 cm lungime și 2 cm lățime. Deschiderea
totală a coroanei variază de la 6 la 10 m.
Etimologie
Cuvântul „finic”, un arhaism folosit în anumite contexte
pentru curmal (Phoenix dactylifera), o specie de palmier, este derivat din
cuvântul din greaca veche phoinix (φοίνιξ) sau phoinikos (φοίνικος), folosit de
Teofrast și Pliniu cel Bătrân pentru curmal, trecând prin slavonul finikŭ.
Cuvântul grecesc se referea cel mai probabil ori la fenicieni, ori la
personajul Phoenix din Iliada lui Homer (fiul lui Amyntor și al Cleobulei), ori
la Pasărea Phoenix, pasărea sacră a Egiptului antic cunoscută acolo drept Bennu.[3]
Cuvântul „curmal” este un derivat regresiv de la
„curmală” (denumirea fructului) – care, la rândul său, provine din ngr. kurmás
(ϰουρμάς).
Denumirea speciei dactylifera vine din greaca veche:
dáktulos, „curmală” (de asemeni „deget”) și stemul din verbul fero (φέρω) -
„port, aduc”.
