Si sah activ la activ

 

Terra evolutia mea

Doamna prof. Paruschi Teodora diriginta noastra care ne-a predat si geografia si biologia in clasele V-VIII ne-a atras spre Terra o gazeta matematica a geografiei! Am evoluat de la rezolvator la autor!! Cam asta faceam noi nu cu consilieri psihiatrici, psihologici bodiguarzi si alte umpluturi contra bulling, bauling si alte facaturi. Parerea mea. O amintire pioasa si plina de respect!

Si pe coperta adresa abonatului in 1973, amintiri!

Completarile mele

Pe FB Proorocu Angel pentru domnul Enica

Am fost elevul domnului profesor la LSCHT si abia dupa aceea intr-o vizita acasa la Tulcea l-am intalnit si mi-a aratat minunata sa colectie de arta pe care o poseda. Stia ca sunt elevul domnului Bratfanof si am trait pana la plecarea in armata in efervescenta binecuvantata de Dumnezeu a lumii artistilor cetatii. La ultima revedere de licean mi-a oferit o carte a domniei sale pe care am dat-o fiicei mele vorbitoare fluenta de germana, acumularile dorintelor mele neimplinite poate au gasit la ea un camp roditor! Este fantastic daca nu exersezi ca nu poti macar sa ingaimi ceva, e ceva cu limba aceasta din maretia nobletei a ceva. Si in facultate am fost rugat de miniona si tanara profesoara sa ies din inghesuiala de la ceritorii de engleza si garantandu-mi media 10 sa urmez placutele prelegeri cu lectii privitoare la horticultura. Nu am fost in stare sa nu invat dar 7 ani de germana nu ma pot ajuta sa discut in tarile in care este de baza si chiar exclusivista fata de alte limbi. Oricum cu ale tineretii valuri cu prilejul de a nu fi tabula rasa in tainele limbii perioada profesoratului domnului Enica are ceva unic. Ma bucur ca exista preocupare in pretuirea si valorificarea pentru cetate a ceea ce a lasat. Dumnezeu sa il Odihneasca in pace!

Nu vreau sa acaparez momentul dar cred ca domnia sa a fost unic, a anticipat calculatoarele. La inceput venea cu fasii de hartie, economia de asa ceva tot de la dansul am prins-o deci, pe care batut la masina si multiplicat cu indigo aveam primele teste. Cei care ma cunosc stiu ca am fost si eu cu minte de licean dar acum parca tinand cont de tot, de respectul fata de colegii domniei sale in viata carora alaturi de cei ce nu mai sunt le sunt recunoscator poate aceasta porecla pe care dupa atata preumblare in viata nu o prea inteleg, erau altele la obiect, nu isi are locul. Comemorati deci pe unicul si deosebitul nostru din pacate fost profesor de limba germana Aurel Enica. Fratele meu mi-a trimis o imagine cu mormantul sau si e mult spatiu acolo care se cere umplut cu plante care sa arate ca exista in mod real admiratori ai sai nu numai clampanitori de tastaturi. 

Maine de Santa Marie

 

S-o sa hie, s-o sa hie maine la topitorie! Poporu asta cand nu era prostit zicea ceva de a facut in palarie!!!

Dupa ce saracila lat lungila cu ghearele alesior butonari papa banii prostilor dar mai abitir pe ai nostri iar e ruleta rusesca!?, majorete, interprete!

Sa vedem a zis orbul! E greu sa lase poligoanele moca in care se trage ca la Verdun, cu ce are fiecare mai ucigas ca baiet bun, ca nu e nimeni sa tina si cu tara lui Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescul. E acuma numa de astia care se dau cu poponetu in fan…

Ce va fi mai e putin si va iesi la iveala… Alesii cu curti, ograzi si cate cele asteapta sa faca ce nu trabe dar ce conteaza, acuma marii boxeaza…

To be continued! Concedii placute ca e si cu concedieri fiecaruia dupa in ce lotca se afla!!! Si incepe scoala fara profesori. Furatii e furiosi dar ce conteaza...

Poveste horror

 

A fost odata o tara cum alta nu erea. Toti bunii muncea si traia facand ce trebuie! Fiecare invata cat il ducea mintea si avea cu ce trai si daca o facea de oaie avea de a face cu nea Alecu cu berbecu... Si deodata ala rau cu coada si copitat a reusit sa ia tara Maicii Domnului, iubita de Soare, ape, pamanturi si ceruri! A luat mintile la aia care trabe si apoi din aproape in aproape la majoritatea. Asa la ultima strigare a aparut Gerila care ingheata salarii, pensii da de fapt le casapeste devenite casante... caloriferele iarna si apa cat mai e la robineti! Setila care a baut pana nu a mai putut ce a gasit si ce nu de am ramas datori pentru mult si bine. A aparut si un Span care de bun ce e face sa inghete sangele in aia cinstitii care mai e… Si un Harap Alb carliontat care se joaca si cu concubina si cu vecinica prin fan! Vrea sa trimeata pe toti sa ii aduca pe fata imparatului rosu si gaina cu oua de aur dar habarnista a dat moca la cine trabe coiful care era mandria tarii cand era cum trebuie si 4 bratari tot de aur ca asa se da la stapani daca stii ca nici curtea nici orataniile nimenea nu poate sa te pedepseasca. Si a murit batranul imparat fost de prin tara asta si aia care au furat tipand fara hoti in fonctii poblice, au facut ca sa nu poti merge linistit sa nu fii calcat de trenurile aduse de ei mergand pe baza de hidrogen si cate si mai cate… Au boicotat tot pana nu mai ramane piatra pe piatra pe tara involburata, noroita si fiarta!! Si o sa hie, s-o sa hie numai unul care a murit stie, Tanase ii zicea dar ala nu a apucat horroraria asta... Asa sa ii Ajute Dumnezeu pe eroii scarbosi de poveste ca inainte mult mai este dar vai de ce e ca veste... de copii si de neveste...

Dureroasa mea constatare

Nenorocita mostenire. Pretinii stiu de ce!

Romanii numeau minunatia cucerita DACIA FELIX!

Acum cu uneltele lor diabolice nemernicii ce facutara si fac din ce a ramas din ea!?

Un Papa tot di pi colea ne-a zis 

"taramul Maicii Domnului…"

Si ce facutara si finiseaza nemernicii din noi!

DEX:

Felix Frecvent și modern în epoca noastră, Félix reproduce, prin intermediul formei identice, folosite în apus, numele pers. lat. Félix. Atestat în izvoare încă din epoca lui Sylla, Felix era cel mai frecvent cognomen roman (într-o recentă lucrare în care sînt analizate cognomenele latine purtate de 133.059 persoane, acesta apare de 3716 ori). Cu siguranță că popularitatea de care se bucură numele se explică prin semnificația sa, cunoscută vorbitorilor: felix, felicis „fericit”. Este interesant de amintit că inițial cuvîntul avea un sens mult mai concret, și anume „fertil, productiv”; de exemplu, arbor felix desemna un pom roditor, care produce multe fructe. Folosit apoi cu sensul „favorizat de zei” și de aici „fericit”, felix a devenit foarte ușor nume personal folosit de către părinți, care își exprimau astfel sentimentele de bucurie la nașterea unui copil sau prin care se ura purtătorului o viață fericită (cuvîntul a trecut în română sub forma ferice, de la acesta s-au format vb. a ferici și adj. fericit, care l-a înlocuit pe mai vechiul ferice; din aceeași familie fac parte și a felicita și felicitare, al căror sens s-a extins de la „urare de fericire” la „laudă pentru un succes”). Alături de Felix, romanii foloseau și alte nume care, în ultimă instanță au la bază adjectivul amintit: Felicis, Felicius – fem. Felicia, Felicianus – fem. Feliciana, Felicissimus, Felicitas (uneori sub forme ușor modificate acestea sînt și astăzi curente în apus). Nu trebuie să trecem cu vederea nici faptul că multe dintre numele amintite au pătruns în onomasticonul creștin și s-au răspîndit prin cultul numeroșilor martiri și sfinți amintiți de calendare. Engl. Felix, Felicia, fr. Félice, Félix etc., germ. Felix, Felician, Felicitas etc., it. Felix, Felice, Felicia, Felicita etc., sp. Felix, magh. Felix, Felicia, Felician, Feliciana, pol. Felicja, rus. Feliks, Feliția etc. ☐ Lope Felix de Vega, celebru dramaturg, creator al teatrului național spaniol, compozitorul Felix Mendelssohn-Bartholdy etc. Un cunoscut personaj din literatura română este Felix din romanul lui G. Călinescu Enigma Otiliei.

• sursa: MEO (1975)