Am plecat in zi de Inaltare 2025 nespalat si nebarbierit ca nu e iar apa calda cu aceeasi emotie ce o aveam in biblioteca unde lucra mama cand eram elev! Zona e un santier, cu hindusi si alti muncitori cam fara elan… Cu ocoale enorme, fara indicatii decat verbale am ajuns la masinute electrice si alte afaceri care umplu acum spatiul de la Expozitie!
Foarte
putina lume, in general in varsta umbla printre standuri. Erau la intrare o
clasa de elevi care cautau saorma setosi de cultura ce va sa ii inunde…
Am
cautat o carte pentru cineva drag, am mai luat ce ma taie pe mine capul
oripilat la copii de titluri ingrozitoare cu bunica ucigasa, dragoni, monstri
etc. Am intalnit un colectionar de carte veche, pe fiica lui Adrian Paunescu
prezentand carti reverberand din opera tatalui. La un stand cu carte evreiasca
o doamna servea colegii cu oua vopsite insotite de crezul zilei. Am intrebat
curios daca si la ei este obiceiul si mi-a zis ca a fost maritata cu un evreu
dar ea e romanca si ceilalti nu aveau nimic impotriva sa fie alaturi de domnia
sa… Rememorez in minte si acum Tulcea mea multietnica, gasesc un stand al armanilor cu
un domn cu care am cunostinte comune el fiind cam de aceeasi varsta cu mine… ma
bucura ca si de asta data tinerii sunt prezenti ca angajati sau poate colaboratori la edituri. Ma vad
si pre mine in 1992 la Bookarest primul targ de carte post ce a fost rasfirat atunci pe doua
nivele in foaierul Teatrului National cu viata culturala ce palpita cu oamenii
aceia grei ai cartii, politrucii care primeau sacose cu carti pe care tine calu’
ii lua rapace sa le duca la masini… Nu mai sunt nici batranii care luau cu
sfintenie cartea de unde era, o studiau se uitau lung la prêt si o asezau la
loc!
Am
iesit si ca sa evit aiureala de ingradituri printre care am venit am iesit la
Universitatea Americana ingradita si ea fara cale de iesire cum amabil mi-a spus cineva cu paza. Apoi pe la
camine, laboratorul in care am sustinut ca student in ziua mortii mamei
examenul la Tractoare. Apoi in anul urmator de Masini Horticole azi mare hub
BMW!! Am ajuns in lumea mea modificata si ea cu cantina, devenita Ceres,
Biserica in poienita careia tot ingradit cu plasa verde erau cateva capre si un tap!! Apoi pe
aleea unde ne claxonau studentii africani din broscutele lor jegoase cand
curentul viu mergea la ore… Unii tipau sa le ia mama lor elicoptere… cativa
copii ieseau cu capele si diplôme de sfarsit de facultate unul chiar de la
Horticultura, se vede dupa o ceremonie. Nu era viata, imbulzeala, energie elan spre
viitor. Am haladuit ca sa ajung la Targ, consider o deci curba descendenta a lui ca
si tot ce e in tara asta… Totusi tinerii de la standuri si faptul ca fara
Editura Rao si poate altele o parte din edituri exista inca acolo este ceva... sunt
oripilat de oferta pentru copii cu monstri, crime etc.. Pot spune ca am mai
avut Mila Domnului sa mai ajung odata in acel loc chiar mutilat, cu Pavilionul Central ca elefantul
lui Gavroche prafuit si rece dar inca intreg... inconjurat de de toate, sa mai vad
odata ceva drag mie...
