M-am nascut pe strada numita dupa marea sarbatoare a natiei mele cand era natie, in cladirea care din maternitate a devenit apoi centru de calcul si cu casa pana in 1976 la demolarea acesteia. Am absorbit arta plastica pe aceeasi strada in scoala ctitorita de Mihail Moruzov. Tatal meu a fost in ultima noapte pe Pamant la Biserica Ruseasca, am coborat la miez de noapte cu tatal meu de sus de pe culmea colinei pe strada care dadea in strada mea cu tatal meu cu sania iarna ajungand pana se oprea nemaiavand panta… O durere care in abureala vietii nu m-a marcat ca pe ai mei a fost demolarea casei dragi de pe 23 august… atatea si atatea ma leaga de fosta mandrie a tarii mele. Acuma marii corifei ai ce am ajuns apara un fritz si tara arde si cativa imbuibati isi apara ciolanurile… Asta e asa, asa ati votat, asa se vrea !!?? Erau momente frumoase cu defilari in care se aratau realizarile nu decaderea ascunsa ca rahatul de pisici sub pres mascata de halitoare de de toate, zeita horeca…
Marin
Preda scriitor darg mie si el „omorat de ciuma rosie” a adus in mintea mea rahatul
de pe izmene ca asta am ajuns nu indispensabili!!!
Nu
mai scapam de cadavrele astea scapate din morgi cu tot circusul lor ametitor cu
o goana turbata a unei natii care cade in put! Stiri la care fara un pic de jena
se arata cata datorie in valuta avem, cata prostie este in gestionarea a tot… dar mu e
voie sa se schimbe ceva, de alegeri, ca ar fi pare-se democratie… Asta e 23
Augustul meu drag si hoitul pe care se fereste toata media cea neminciunoasa
sa il aminteasca, puschea pi limba nenorocitilor…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu