Manechinul sentimental (1982) - Ion Minulescu #teatruaudio # ...

Teatrul Naţional Radiofonic • Manechinul sentimental de Ion Minulescu. Adaptarea radiofonică : Virgil Brădăţeanu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Adrian Pintea, Dan Condurache, Irina Petrescu, Adina Popescu, Constantin Dinulescu, Valentin Plătăreanu, Marioara Bujeniţă, Constantin Botez. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Înregistrare din anul 1982

Ploua!

 

Dupa scarnavia de az noapte ploua tata de zici ca vremea nici usturoi n-a mancat nici botu nu-i miroase. Cu bulbuci, frumos drept fara margele…de gheata…

Asta e dar golanii tot la botoane, tot la vacante tot la smechereala cu ala cretu la timona la curveta.

Asa Sa ii Ajute Dumnezeu dar macar ploua dupa aia o sa hie s-o sa hie mai mare furtigarie… Cu ziua iei, ia tata ca noi oricum asa ne e scris…

Ziua iei

 

Dupa ce cercatara cu baietii rai si fete rele iuropenistii tot pi val: si acuma au vacanta asigurata alesii nealesi au trai nineaca cu pastoru neales minciunos de mers in continuare cu astia care ca si Marin Preda poti spune ca ne sunt ca rahatul pe izmene…

Noi la gunoi dar mari eroi! Asa ati ales asta aveti!

Dar ce venitara peste Iuropa e jale… De ce Doamne ne-Ai dat derbedei alesi nealesi, calduri de e toata Iuropa la plata ca nu mai au moca romani la sters posterioare si care fac acuma suparare… Se ridica temperaturi de e in casa 30 de grade Celsius, si e pe vine tata nu asa de sperietura.

Acuma caruta merge inainte, avem corveta si iar consultatii iar gasit unu patriorard si tradatorii care au traba sa le hie ghini! Ascult RRA si ma uit rar la tv-uri si nu inteleg de unde au bani atatia invitati toti experti in toate scarboseniile prost decembriste… Fiecare cu voce ghiftuita prezinta economie, cum sa nu fugi de hurs, cum sa nu te cutremuri, cum sa calatoresti ca mai noi toate vedetele de mucava pleaca peste tot!

Am zis ziua iei adica lasa sanziana si vezi cum mai gasesc jupanii sa ne mai ia chiar totul. Daca nu stam capra sa vezi ce ne mai iau si dau imprumuturi…

Hai ca se umfla termometrele in pene… Noi sa avem rabdare ca de asta mu e in trecut. Si o sa hie s-o sa hie o mare nebunie, pentru cine o sa mai hie!!!

 

MESSI

 

Tara asta a noastra e ceva terfelit, acuma pentru vacanta lor gras platita, mare parte din alesii tradatori imbuibati stau in fata tarii fara rusini si bun simt! Din pacate Dumnezeu nu Kulkete si vedem dar mai ales simtim cine sunt javrele astea... de decenii!!!

Argentina plangea pentru Evita dar a dat mereu zei. Acum fotbalul are un zeu fara tradari si falsuri! Bravo!

Evaluare fake new

 

Incepe evaluarea parlamentarilor si alora din guverne. La partide e mai greu ca au greiii…De cap evident... Au acuma curvete, nu le au cu numele ca trabe botezate Amiral Cico Dumitrescu dar asta nasita de turci e asa cum e... Mancati curvete pa pita! Ca trabe ce zice stapanii la neevoluati, pardon neevaluati… ASA SA VA AJUTE DUMNEZEU CU CURVETE SA TRAITI! Pana de ghini o sa pocniti !

Fake news

 

Vine vacanta

Cu instructiuni din franta...

Romania-i cotoroanta!!!

Trai nineaca repetentii

Ca nime n-are pretentii.

Doar ce e pi-ci sau colea

Ce conteaza daca ista-i

Vantu, valu… golanu....

Vreme trece si iata ca mai vine

 

Pe la ora 21 acum 67 de ani eram si eu pe lumea asta! Viata este a noastra dar eu iubesc acea poveste cu ursitoarele… Fiecare are parte de multe… Din toate... Eu sunt mandru ca am trait in Tulcea, invatand de la toti evident am cum sa spun raspicat ca am avut parte de minunati oameni care m-au initiat cu sau fara voie in raportul bine/rau, cultura generala, comportare, arta, religie si atatea alte…

Ajuns la facultate am avut parte de oameni de mare valoare, vizitand de curand minunata reconstructie a ce a fost in 1957 si 1989 pentru noi sunt mandru ca tatal meu si cu mine am absolvit aici. Viata imi da multe bucurii, mandrii dar cred ca cel mai important este ca pot privi in urma si sa cred ca este ceva reusit de mine, rod al dascalilor si al familiei mele in sensul ca nu am fost restantier la meseria de om! Asa vreau pentru toti care, iata vietuiesc pe acest bun si rau internet si de care mai ales astazi stiu ca nu m-au uitat! Multumesc si sa avem parte de pace si o lume mai buna fara rai si rele!

Multumesc!

Lapti si mieri

 

Tolomaci tolomaci dar avem oferte… O sa hie ghini, ziua Iminescului e din condeiuri ziua nationala a mineriadei… Unii duceau garoafe albe la cimitir acuma ura si blestem... Asa educatie sa tot hie…

Asa sa va Ajute Dumnezeu cu iz de tricou transpirat ca carnuri de la brasil, via curacao… da cioc mic… Aseara Rica a oferit la RRA un recital exceptional… A stat el cu Pele la masa… Frumos! Mai era un comentator care manca rahaturi de Dobrin ai carui ochi aicea aveau drag de Romania lui... Doamne cate suflete si minti platite inghitim! Acuma pe bune nu prea se stia geografie ca nu multi rezistau la Guadalahara dar si asa am fost asi! Vine caldurile si caldarile cu apa cat nu o impoziteaza la tolomaci.... vai de noi dar ce lapti cu mieri este! De ziua mineriadei!!!

 

Cum mu trabe

 

Avem o vara calduroasa ploioasa ca o sfoara

Sapun mai ne trabe!!!

Da au baietii pregatitii si varatii de cine trabe…

Nealesi care stabilesc salariile celor ce mai muncesc in tara…

Si isi bat joc de pensii la aia care au muncit

Nu ca ei dar mu mai trabe…

Nealesi care fac ce nu trabe dar le cere satapanii.

Nealesi care zic ca asa vrea gloata ca cere gloaba…

Lizarea, IA si atatea scornituri…

Si-o sa hie s-o sa hie o mare dronarie…

Asta e mu i-am botat, nu i-am hales

Si bules s-a ales…

Ei ne-au cules dar nu ne las.

Ce tampiti au la butoane la tara comunitarii,

Mai si propun sa ii conduca unul cu o ceata in cetatenie…

E drept a adus mii de cetateni intr-u apartament dar e ghini!

Ca acuma ne obisnuim ca o sa zica al ales ca mu mai e bani…

Placa veche duo noua

Voi i-ati votatara…

Asa sa ii AJUTE DUMNEZEU !

 

Reteta

 

La scoale di partid

Invatati, invatati, invatati

Sa furati, sa mintiti sa sperjurati

pe biblii sa injurati

10000 in hapartamente

sa bagati cu CI sa ii dotati…

Avem ceva ca cumintenia pamantului

 

Lucru bun la 9 luni! E clar ca stapanii lor vrea sa ramanem cu posterioarele nude! Inche 10 zile de furaciuni! Apoi nomimalu alege carnavalu si o sa hie s-o sa hie, alesii pleaca in vacante si dupa aia prostii ca cateaua lu Pavlov, iar rus!!! O sa fure si tolomacia si ping pongeala astuia micu… Diabolic pentru binele nost! Nu al nost al lor dar mascatura cu nici o cuminecatura… Mu mai e nica dar e ghini. I tari ghini s-o sa hie si mai ghini! Doamne cui ne Lasi… La concubinat incrancenat sa dam sa dam, sa imprumutam pana in panzele albe ca bricu mircea… fara motoare... O zi de dolii astazi… Asa scriu baietii nealesii istoria lor in onor la dolii de imperii da mu e mult si o sa ghina ce asteapta trianonistii…

Bookfest iunie 2026

Bucurie mare ca se poate intra normal dintr-o halasmaraie de masini si buruieni cu o zona cu iz puternic de urina dar asta e, decat sa ocolesti cat nu trabe e ceva!!! Putini seniori cum nu imi place sa se spuna dar asta e, putine bagaje la cei care Yes adica au spus da la a vedea si mai putea sa viziteze acest crampei din ce a fost nu de mult targul dedicat cartii.

Un vetreran al targurilor care in 1992 a fost gazda Editurii Ceres la ce a fost. A fost si am fost odata si sunt mandru. Acum e un lucru bun ca sunt tineri ca mine atunci care slujesc ceea ce mai e carte dar macar mai este!

Voi vreti razboi pe pieile la boi!!

 

Nealesii impusii fac ce fac sa ne lase de tot fara bani si ce trabe vietii decente dand miliarde la altii si tarndu-ne la imprumuturi nesimtite… De ei nesimtite ca asa trabe! Romii sau cum le zice pe limba noua cand eram eu tulcean cu acte se zicea ca nu atacau sau furau la vecini, era lege sacra, acuma toti e buni doar vecinii nu ci cine trabe trabe sa dispara. Dar ursu a cam dat de furca si la napoleone si lui adolf dar dan adusu dronosu inchide consulate si cu nealesii lui alai face historie… Toti e cu el doar sa se imprumute sa cumpere sa dea un urs! Asa Sa va Ajute Dumnezeu ba vitavercea… Pentru noi nu pentru stapanii care trabe!

Din clocitoarea belicoasa

 

Am apucat sa traiesc o parte din viata intr-o lume minunata si normala!!!

Ce poate fi si aceasta mizerie cu noaptea muzeelor… Pentru ce trebuie sa ajunga la mocangeala ca totdeauna la ademeneala iubitorii de ce trebuie in educatie ca hotii doar cand e noapte… Asa s-au invatat la ciordeala si coifu si bratarele…

In loc sa faca ce trebuie ca toti romanii sa fie bine ei fac scamatorii scarboase ca sa nu fie cum trebuie nimic!

Asa sa va Ajute Dumnezeu cu consultatii si tras de timp ca sa nu piarda derbedeii tradatori castigurile nesimtite ca oricum ei nu e proromani cu toata haita de platiti de noi ca sa ne faca muci!

Poate cum spun nelipstii din coalitiile murdare si antiromane Dumnezeu nu Kulkete!

Asta e

 

Craiova găzduiește, în perioada 22-31 mai 2026, ediția a XXVI-a a Festivalului Internațional Shakespeare, o manifestare culturală de amploare. Evenimentul include spectacole din peste 70 de țări și se desfășoară în șase spații și șapte săli de spectacol din oraș, fiind dedicat temei „WILL matters / Voința naște materie”.

Din pacate de cateva decenii tara asta daca mai e tara e dedicata temei: vandutii nealesi dar impusi nasc din mintile lor materii fecale pe care noi fosti fosti traitori in Gradina Maicii Domnului trabe musai sa le inghitim!!!

Eurovizuina

 

Ciocaneste-ma cred ca intelege majoritatea romanilor (an)alfabetizati in epoca de paltina (de la barajul mirific inainte), in afara de argou mai e si definitoriu de ceva decenii ca suntem un popor daca mai suntem ca teiul lui Ion Creanga ciocanit de ciocanitoare…

Asta e, eu regret ca pateaza mascarada asta futuristo-modernista minunatul Concert de Anul Nou. Trabe si ceva pentru prosti si tinereala… parerea mea!

 

Medievala

 

Pleaca un cavaler din evul mediu la cruciada si ii da celui mai iubit si credincios slujitor cheia la centura de castitate a consoartei lui. A zis ca are incredere in el si daca nu mai vine ii lasa cheia… Nu se departeaza mult ca vine slugoiu alergand sa ii spuna ca a lasat o cheie gresita!

La datorie

 

De zilele marete de astazi in epoca de paltina (de la baraj, nu m-am tampit chiar asa!) suntem cu datoria implinita! Am vrut sa vad pe astea de cautare cat, nexam ca asa e in tenis! La tenis de masa ma simt razbunat asa da, Romania! Baietii, cu China ca si cu Sabalenka mai greu, tot tenis dar alta marie cu alta palarie!

Daca voi mu ne vreti

 

Stapanii nosti ne vor, asta va e democratia idiotilor.

Este o arta scarboasa a celor antiromani care tergiverseaza cu dezbateri, discutii la infinit, facaturi, plimbaturi nesimtite ca saracia sa fie in continuare in sus, leul sa il faca pisica si totul sa fie cum vor ei!

Democratia bat-o vina! Dumnezeu nu Kulkete cum spun decidentii care oricum ca hopa mitica cum il pui el ridica! stau lipiti de cine e ca doar ei mu e romani!

Pro de toate dar nu au tupeul sa caraie ca ulii ca sunt proromani. Pai daca e asa de ce ne mancati banii si ne tineti ca golanii…

Asa sa va ajute Dumnezeu pe voi si pe ai vostri ca brazii !!

 

Mortiunea

 

Si a trecutara, uniti unii au facut ce fac de mult timp ca sa hie ghini, lor si la stapani, lupii flamanzi cu aia ghiftuiti care stiu cu ce se mananca politichia scarboasa de astazi s-au apucat de demolat, greu ca tot cine trabe raman EL era la stapanii lui care l-au gonit unde ii e locul ca sa faca ce face ca sa scalde busuiocul!

Si a venit impartial cu cine are ordin sa ii fie cumetri sa faca discutii ca sa ramana tot cine le trabe cat o fi ca sa ii sparga pe prostii de loviti cu lovituri de stat. Si e multi care apara ca dulaii ciolanu ce le da cu bine!

Si o sa hie, o sa hie, se vede usor ca cresc ce trabe sa scada si scade viata romanilor aliniati ca vitele ce stau la poarta abatorului.

Asta e noi i-am votat, noi i-am ales si ioc de cules, 281 mortionari, a citit o bunaciune, termen rezonabil la facatura de ce se cerere ca sa fie facatura, ne costa dar trabe discutii informale, si alea formale exclus alegeri, exclus sa fie cum e logic sa fie, prosperitate, da raman baietii care fac ce trabe cui trabe…

Asa se face istoria dar Marin Preda a spus ca in anumite situatii sunt unii care nu se curata ca cacatul de pe izmene. Asa Sa va Ajute Dumnezeu ca mai e de vanzare, mai e de supt, mai e de facut datorii ca asa le trabe… Mai e de murit cine nu trabe. Noua cui pasa ce ne trabe!?

Ca Cuza

 

De fapt 2 Mai vine de la lovitura de stat data de Cuza cand a maturat ce legiuia tot nelegiuit tara noua cu armia sa. Armia nu vana drone si facea muschii mari papand miliarde iar Kogalniceanu inaintas jnapan mare si ista sarind din barca in barca da nu ca Saligny a facut o mosie in Dobruja mea draga, 2 Mai i-a zis, data cu lovitura iar acuma spalatii la creieri de tranzitie se scalda in poluari si dejectii, junimea tarii daca mai e  ceva din tara... si asa Mihailu s-a imbogatitara. Tinerii azi e buni ca sa plateasca furaciunile astora pe care nimeni nu ii matura ca trabe unde trabe !

Asta e istoria, pana la urma barcagiu a facutara ceva pentru el in primul rand dar stiind ca turcu plateste bre a facut independenta dependenta de fapt ca de aia nu mai e Camil Petrescu cu al lui Un om intre oameni pe la scoale e cartarescu, blandiana etc.

Ziua tineretului

 

E 2 mai, ai cu banu se inghesuie la mare sa mance ce a ramas de ast vara ca ei nu stie de pantecaraie!

Bengosi, studiosi unii, ca ceilalti… Pacat, e o lume minunata cu delicii capitaliste si sclavi moderni care au drept de iuropa dar multi calca cu stangu! Sport ioc ca vin de aiurea la busuioc.

Asa Sa ii Ajute Dumnezeu pe astia care isi bat joc de viitorul tarii asteia. E buni si astia la plata datoriilor facute de emanati! Doamne Fereste de mai rau, tineret care iereai mandria taii!

Bididiu de Bididia

Era un loc in afara municipiului Tulcea unde de 1 mai muncitoresc se venea si oamenii se asezau pe paturi printre stanci si copaci cu cate ceva de mancare si beut, acolo fiind si un loc unde gaseai mici si bere de aceea romaneasca nu ca acuma publicarita si necinstita…

Cand am terminat liceul se terminase de construit si o tabara acolo cu casute, bazin de inot si teren de tenis. Proaspatul student mandru foc am gasit ce si cum sa pot juca tenis aproape zilnic o scurta perioada de timp cat au fost ifosele la suprafata. Bazinul avea frunze si crengute uscate ca ifosele mele la suprafata dar era minunat dupa ce jucam dupa chipul si asemanarea marilor Tiriac si Nastase sa am unde sa ma balacesc. Si uite asa boierul de mine nestiutoriu nu am bagat de seama ca nimeni nu clorura sau schimba apa din bazin.

Incet am aflat pe propria-mi piele ca purtam o ciuperca urata de tot care se asezase zdravan pe subsemnatul. Apogeul a fost la Bucuresti, fiind studinte in agricultura si ros de ciuperci… A fost foarte greu pantofii tinuti in pungi etanse cu formol sau ce era… Foarte greu am reusit sa scap de costul de mare beneficiar moca de Bididia. Din DEX:

bididiu, bididii s. m. (argou deț.) infractor aflat la prima condamnare.

(Condamnat de prostie care acuma stie tot romanul nu doare decat cand e insurubata bine!)

bididie, bididii substantiv feminin Vorbă de nimic.

Despre o Scrisoare de demult !

 "Dusmanit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste."

Ce mai veste poveste, omenirea are nevoie de pace nu de ce ne faceti voi azi chiar cu acesti fara impozite la noi ingramaditi cu mia la mama mia!

Ucisi de ai lor baieti buni tinuti la dospeala acum, de rachete in adaposturi si buncare, spanzurati, istoria o cracanati ca voi sa o violati!

Pana la urma de aceea nu va place Luceafarul. Orice vorba si scriitura a lui e acum stearsa de cei laureati cu ong-isti si alti papatori de nobeluri…

Dumnezeu nu Kulkete zic vecinii cu noul lor ales! Noi nu am ales dar ni i-au adus!

Din Pasti in Craciun!

 

E plin de rod la tantaroaice ca innegresc sitele de geamuri si acuma ies si puradeii care supli si nesangiti trec prin retea nu reteaua cu idoli, reteaua la idioti!

Mu e bani de substante de astea de rahat de tantari acuma e serioasa afacerea cu 666 asta e traba! Vai de noi!!! Ca de ei e ghini la noi se topeste cheltuiala din venit inghetat si ei cu ai lor indopati!

Semne bune mai nebune!!!

Soarele rosu

 

Red Sun (French: Soleil rouge, Italian: Sole rosso) is a 1971 Spaghetti Western film directed by Terence Young and starring Charles Bronson, Toshirō Mifune, Alain Delon, Ursula Andress, and Capucine.The Franco-Italian international co-production was filmed in Spain by the British director Young, with a screenplay by Denne Bart Petitclerc, William Roberts, and Lawrence Roman from a story by Laird Koenig. The film was released in the United States on 9 June 1972.

Link Stuart and Gauche are leaders of a gang of bandits who decide to rob $400,000 from a train. There, a Japanese ambassador is on his way to Washington, carrying a ceremonial tachi sword meant as a gift for the president. Gauche steals the gold-handled tachi and kills one of the ambassador's samurai bodyguards. By Gauche's order, the bandits double-cross Link by throwing dynamite into the train car he is in, leaving him for dead. Before Gauche leaves, the surviving samurai bodyguard, Kuroda, asks his name and swears to kill him.

After Link is revived, the ambassador instructs him to assist Kuroda in tracking down Gauche. Kuroda has one week to kill Gauche and recover the sword; if he fails, both Kuroda and the ambassador will have to commit seppuku for allowing the tachi to be stolen and leaving the dead samurai unavenged. Link reluctantly agrees to help Kuroda. Once they set off in pursuit of the gang, Link repeatedly attempts to elude Kuroda, to no avail.

Gauche and four gang members bury the money, then Gauche kills them so only he knows the hiding place. He pays off others, who go their own way, and the remaining gang stays with him. While tracking Gauche, Kuroda reveals that his countrymen's ancient links to their own culture and the samurai's values are disappearing, and he believes the only way to honor his ancestors and his own way of life is to bring back the sword. The two approach a ranch that has been taken over by some of the gang members, kill them and take their horses. Link then manages to escape Kuroda, but has a change of heart and returns, having grown to respect the strict code by which Kuroda lives. He warns Kuroda, however, that he will kill him if Gauche dies before revealing where the money is hidden.

Continuing the pursuit, Link decides the best way to get to Gauche is through his lover, Cristina. The duo travel to a brothel in the town of San Lucas, where she resides, and seal her inside a room. The next morning, four of Gauche's men arrive to fetch Christina. Link and Kuroda kill three of them, and the fourth is sent back to Gauche with the message that they will exchange Christina for the stolen sword and Link's share of the robbery spoils. The switch is to take place at an abandoned mission a day's ride away.

En route to the exchange, Christina escapes from the duo and runs into a band of Comanches, killing one as he assaults her. In retribution, the leader has her bound and her neck tied with wet rawhide, which slowly strangles Christina as the sun dries it out. Link and Kuroda attack the Comanches, killing most of them and driving the leader away.

At the mission, Link and Kuroda are ambushed by Gauche and his men. Despite Christina's protests, Gauche tells one of his men to shoot Link. Just then, the Comanches attack, forcing the rivals to fight on the same side. They repel the attack, first from inside the mission, then, after it is burned down, in the surrounding cane fields. After all the Comanches are dead or have fled, only Link, Kuroda, Cristina, and Gauche remain alive.

Gauche faces off against Link, who has run out of bullets. Kuroda prepares to kill Gauche but hesitates, remembering what Link wanted. Gauche shoots Kuroda while Link seizes the opportunity to grab a rifle. Gauche is confident that Link will leave him alive to learn where the money is hidden. Link, however, having decided that Kuroda's honor is more important, kills him and promises the dying samurai that he will return the sword to the ambassador. After Kuroda is buried, Link rejects Cristina's offer to join her to track down the money. Shortly before the ambassador's train arrives, he hangs the sword from the telegraph wire in front of the station, fulfilling his pledge.

Moartea unui mare om

Moartea unui mare om

Ca tot timpul, mai ales azi cand tara e in vidanja creata de ei,  astazi javrele au atras atentia amaratilor arsi de atatia ani ca de aia se duc marii nealesi sa toace bani pe spitale de arsi ca trabe la satanisti concertisti ca asa e in tenis. Dar cu javrele nu ai loc cand e vorba de un Cid, noi am ramas masca la Salonic cand in taxi cel care ne-a luat a vorbit elogios de Lucescu, era vorba de fiu care le pastoreste echipa de fotbal.

Este o istorie minunata cea a acestui om care se vede ca a vrut sa mai faca ceva pentru adevaratii iubitori de fotbal romani da nu a l-a lasat inima sa de om obisnuit sa reziste. Doamne daca aveam o mana de Cizi de astia in loc de tradatori, ucigatori si saracitori de romani si atatea cate sunt in tara asta terminata… Dumnezeu Sa il Odihneasca in pace pe acest OM

Bufoni

 

In revista Magazin Istoric  din avril 2026 la implinirea de ani intregi de la aparitie (La Multi ani!) este un articol despre bufoni.

Cine nu stie istorie e pacalit la infinit de altii care sigur nu stiu dar le caca mintea la rece cam ce sa faca sa prosteasca fraierii. Cine sunt fraierii, e simplu! Cine bufonii de la posturile antenate, digitate, romaniate etc.? Au dat de o mare napasta ce era pe noi ca nu aveam televizuini! Doamne ce drama si acuma dai in libertatea ruinanta cu de toate… Unii le zic la astia care duc gloata la abatoare influentatori!? Altii in cate si cate moduri. Dai pe post si e aceiasi unii cu mecle grave de intelepi unii cica ghenerali, pamblicari... Stiu tot cum trabe armata, agricultura sportu’ mai moare cate unul maior ultimul si ce mare a fost, Spiru Haret era un gorobete...

Si stau fiecare cu gura cascata ca gaseste in clovnerii ce il doare. Si pe bufoni ii doare in spate dar cat patos, cata dezbatere pun. Si bani se pare ca nu mai e cu munca patriotica, puschea pi limbai! Si uite unde suntem dar e ghini sa nu vina bufonii rai! Si bufonii de afara bufonari bancari, militari, pamblicari ce ii ajuta dar pe noi toti vor sa ne ... imputa. Sa vedem ce o mai fi, avem cumintenia pamantului consilier la prezidente, o vrea acuma cheta pentru coloana ce zice ca inseamna ca la romania de la creatie, cum ridica capu unu cum il strangea de gat societatea civila basca aia cu grade... Asta e bufonii ca iarba verde de acasa si noi ca mieii taiati. Dar iata ca resbelu o sa faca ciobanu sa voteze cu strutanu... Pictezi un ou ca un bou si vine Craciunu. Dai drumu la ce ai si te razi da cand te uiti in jur sigur o sa plangi... Bufonii dracului ce sunteti, astia bine platiti si de public iubiti taaare!!!

1 avril de papugir

 Ziua nationala sa ne hie azi

In decembrie la kilometri de gloata imbulzita sa vada haliati, inarmati si alte tehnicarii ca a zis unul de la tribuna de ceva vremi ca aici e banii nostri, bun baiat!

Deci pacaliti de ceva zeci de ani de pacalitori din toata lumea uniti ca ne lasam haliti de ce sa nu avem zi nationala 1 APRILIE. Regina avem, presedinte cam nu, stapanire avem, haita de devoratori avem ce mai voim.

Fotbal nu avem, patriotism nu avem dar asta e. Se poate si mai rau ca din rau in rau am ajuns ca seaca si barajele, fugitara si coifu cu 4 bratare la cine oare, cine oare le are ca nu patitara nica nimeni si din cate se pare nici asigurarea aia nu se da ca la asa prostie e greu de incasatara.

Sa dai la toti si sa iei nica, sa ingheti venitirile dar sa transformi in fier topit cheltuielile asta da demn de sarbatoare a prostilor pacaliti parca stupid people zicea unul emanat puternic da macar cinstit ca bulgaroaica aia oarba ce o canta fratii de dupa prut!

Hai la petrecere tata, ca avem de toate meclele pe ecrane, voci pe radiofoane, asta e.

 

Idiots story

Dupa ce, scarbiti de tara lor cu fabrici si uzine, intelectualii si pregatitii romani care au parasit in masa tarisoara lor s-au dus sa stearga posterioare capitaliste, da ciocu mic… Azi aud la RRA ca la urmasii Romei aia cu Sixtina au gratuit concedii medicale sa ingrijeasca animalele de companie!!! Doamne mare e gradina nu a Maicii Domnului cum un papa ne blestema ca aveam ci a lumii asteia intoarse cu posteriorul in sus ca tot romanii il sterg cel mai vartos cu din saracie dand moca la megiesii lor de toate da taxati si violati de nealesii nosti de toate drepturile… Asta e Asa sa ii Ajute Dumnezeu ca vad ca nici violatorii nostriiiii din noile cruciade cu de astia concubinizati si antinormalitate dresati de cine trabe nu prea mai sunt in ale lor ape!

Vălul pictat

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vălul pictat

The Painted Veil

Titlu originar         The Painted Veil

Gen   film dramatic film bazat pe literature film de dragoste 

Regizor       John Curran

Scenarist    Ron Nyswaner

Bazat pe romanul „Vălul pictat” de W. Somerset Maugham

Producător Edward Norton

Naomi Watts

Sara Colleton

Jean-François Fonlupt

Bob Yari

Distribuitor  Warner Independent Pictures

Director de imagine      Stuart Dryburgh

Montaj         Alexandre de Franceschi

Muzica        Alexandre Desplat

Distribuție   Naomi Watts

Edward Norton

Liev Schreiber

Diana Rigg

Toby Jones

Premiera    Statele Unite ale Americii 20 decembrie 2006

Republica Populară Chineză 29 decembrie 2006

Premiera în România   România 16 martie 2007

Durata        125 min.

Țara  Republica Populară Chineză

 Statele Unite ale Americii

 Canada

 Belgia

Filmat în     Republica Populară Chineză 

Locul acțiunii        Londra 

Limba originală    Engleză, Mandarină

Premii         Globul de aur pentru muzică

Buget          19.4 milioane $

Website oficial     warnerbros.com

Vălul pictat (engleză: The Painted Veil) este un film american/chinezesc, lansat în anul 2006, în regia lui John Curran. Scenariul este bazat pe cartea cu același nume („Vălul pictat”), lansată în anul 1925 de W. Somerset Maugham. Este cea de-a treia adaptare după romanul lui Maugham. Prima, a fost lansată în 1934 și îi are ca protagoniști pe Greta Garbo și Herbert Marshall. Cea de-a doua, lansată în 1957, poartă numele de The Seventh Sin și îi are în rolurile principale pe Bill Travers și Eleanor Parker.

Filmul, premiat cu Globul de Aur,[4] se bucură de un scenariu semnat Ron Nyswaner, cel care în 1993 primea premiul Oscar pentru “Cel mai bun scenariu”, cu filmul Philadelphia. “Vălul Pictat” ne prezintă o frumoasă poveste de dragoste, ce se desfășoară în anii `20. Precum se întâmplă adesea și în realitate, unul oferă, iar celălalt nu știe să se bucure de ceea ce primește, până nu pierde totul.

Deși în rolul principal feminin a fost dorită inițial Nicole Kidman, Edward Norton a considerat-o mai potrivită pe Naomi Watts. Cele două actrițe sunt bune prietene încă din copilărie. Au și locuit împreună după divorțul dintre Nicole Kidman și Tom Cruise.[5]

Edward Norton este un bacteriolog apreciat, dar un bărbat timid, obișnuit să se dedice în totalitate muncii sale. La o petrecere, o cunoaște pe Kitty Fane (Naomi Watts), o tânără răsfățată, care vede în superficialitatea burgheziei londoneze refugiul ideal. Se îndăgostește de ea și o cere în căsătorie la scurtă vreme. Fata nu-l iubește, dar totuși acceptă căsătoria, pentru a se scăpa de presiunea părinților, care nu voiau să-i mai susțină multă vreme stilul de viață libertin. Pentru Walter (Edward Norton), căsnicia cu femeia iubită îi dă aripi și un nou sens vieții. Totuși, lucrurile iau o cu totul altă turnură atunci când descoperă infidelitatea soției sale. Mistuitoarea gelozie îl determină să adopte decizii care le modifică ambilor parteneri viața într-un fel în care nici nu și-ar fi imaginat.

Zapacirea zapacitilor de zapacitori

Era o vreme cand din tarabele pietelor au facut fiecare intreprinzator bacanii. Ce era prin tarabe de sobolanime, insecte mu e de imaginat. Si iata ca apar marele market-uri cu tone de haleala de ce vreai si ce nu vreai. Cine se gandea ca astea ca sa stea luni in vitrine musai aveau dracii care faceau bine la ficaciori, rinichiori si etcelea! A aparut internetul dai un clik si ai ce vreai!  Acuma dai un clik si nu mai ai nica! Posturi cacalau ala zice ala deszice de dupa ce vezi pe lume cati haleste banu pe te miri ce ongeuri moengeuri, cacageuri, manarigeuri, manipulageuri politicieni cu sclifos, aia cu gatitu aia cu mancatu din vidanjuri si cate celea. Si marii guvernantii suportati greu proptiti adica de afara ca facara trinuri cu H2 ei au vorbit ca Elena Ceausescu zicea codoi ! Acuma incalecam pe un codoi de habarnisti care distrug baraje seaca o tara si cate cele da e tare buni, aplaudati de cine trabe, cine i-a trabuit coif si bratare etc. etc. Ei acuma e groasa cand asmuti colosii si faci praf betoane si atatea aducatoare de de toate, cand mu e pe unde sa treaca prin ceva numit urmuz ca pe un scriitoras roman! Ce coincidenta tata!

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru o publicație, vedeți Urmuz (revistă).

Nu confundați cu Strâmtoarea Ormuz.

Urmuz

Demetru Dem. Demetrescu-Buzău

Date personale

Născut        17 martie 1883

Curtea de Argeș, România

Decedat      23 noiembrie 1923 (40 de ani)

București, România

Înmormântat         Cimitirul Bellu

Cauza decesului sinucidere (Foc de armă)

Cetățenie    Regatul României

Ocupație     scriitor, umorist, judecător, grefier

Limbi vorbite        limba română

Pseudonim Hurmuz 

Studii Universitatea din București

Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București

Activitatea literară

Activ ca scriitor    ca. 1908–1923

Limbi limba română 

Mișcare/curent literar    Avangardă Futurism

Specie literară     Antiroman, aforism, literatură experimentală, fabulă, literatură fantastică, parodie, schiță

Influențe Henri Bergson, Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu, Filippo Tommaso Marinetti, Jules Verne

A influențat pe Felix Aderca, Tudor Arghezi, Marcel Avramescu, Ștefan Baciu, Geo Bogza, H. Bonciu, Emil Brumaru, F. Brunea-Fox, George Călinescu, Ion Călugăru, Mircea Cărtărescu, Iordan Chimet, George Ciprian, Andrei Codrescu, Filip Corsa, Jacques G. Costin, Grigore Cugler, Sergiu Dan, Nichita Danilov, Romulus Dianu, Leonid Dimov, Mircea Dinescu, Dumitru Augustin Doman, Geo Dumitrescu, Constantin Fântâneru, Șerban Foarță, Sorin Gherguț, Anton Holban, Florin Iaru, Eugène Ionesco, Vintilă Ivănceanu, Cătălin Lazurcă, Monica Lovinescu, Iulia Militaru, Andrei Mocuța, Moldov, Herta Müller, Tudor Mușatescu, Anișoara Odeanu, Costache Olăreanu, Sesto Pals, Sașa Pană, Cosmin Perța, Radu Petrescu, Catrinel Popa, Cristian Popescu, Iaromira Popovici, Stephan Roll, Mircea Horia Simionescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Dimitrie Stelaru, Ion Stratan, Pavel Șușară, Iulian Tănase, Stelian Tănase, Dumitru Țepeneag, Florin Toma, Constant Tonegaru, Tudor Țopa, Călin Torsan, Marius Tupan, Mihai Ursachi, Ion Vinea, Ilarie Voronca

Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, (n. 17 martie 1883, Curtea de Argeș, România – d. 23 noiembrie 1923, București, România) a fost un scriitor român de avangardă.

Nume

Numele de naștere al lui Urmuz a fost Dimitrie Dim. Ionescu-Buzĕu (Buzău, după ortografia vremii), schimbat în Dimitrie Dim. Dumitrescu-Buzĕu când era încă copil și mai târziu stabilit ca Demetru Dem. Demetrescu-Buzău. Numele de familie Demetrescu a fost în realitate un patronim folosind sufixul -escu: tatăl său era cunoscut sub numele de Dimitrie (Demetru, Dumitru) Ionescu-Buzău. Particula atașată Buzău (Buzĕu în grafia mai veche), confirmă faptul că familia și-a urmărit rădăcinile din orașul omonim. Potrivit lui George Ciprian, încă din gimnaziu scriitorul își invita colegii să-i spună Ciriviș (variantă a termenului "cerviș", însemnând "grăsime topită") sau Mitică (diminutiv de la Dumitru)

După ce a urmat cursurile școlii primare în Curtea de Argeș, este înscris la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, unde este coleg cu Vasile Voiculescu și George Ciprian, iar împreună cu aceștia înființează societate Cap de rățoi.

Numele sub care scriitorul este universal cunoscut a fost selectat și impus public de către Arghezi, cu doar un an înainte ca Urmuz să se sinucidă.[ Varianta Ormuz, uneori redată ca Urmuz, a fost folosită ca pseudonim și de către activistul și romancierul A. L. Zissu.

Cuvântul [h]urmuz, explicat de lingviști ca o adăugare curioasă a lexicii românești, înseamnă în general "bilă de sticlă", "piatră prețioasă". Cuvântul a intrat în limbă prin canalele orientale, iar aceste semnificații se referă la comerțul internațional cu mărgele centrat pe insula Hormuz din Iran. Antropologul și eseistul Vasile Andru subliniază o semnificație secundară, scatologică: în țigănește, urmuz a suferit mutații însemnând "fecale". O etimologie alternativă a fost avansată de scriitoarea și criticul Ioana Pârvulescu. Aceasta sugerează combinarea a doi termeni contradictorii: ursuz și amuz.

Mitică a fost fiul cel mare al unei familii din clasa de mijloc: tatăl său, descris de Ciprian drept "om scund și ciufut" a lucrat ca medic. În timpul liber, Ionescu-Buzeu Sr. a fost un intelectual preocupat de știință și refractar oricăror înclinații artistice. Soția sa, mama scriitorului, a fost Eliza născută Pașcani, sora doctorului, chimistului și profesorului la Universitatea din Paris Cristien Pașcani. Urmuz a avut numeroși frați și surori. Una dintre surorile lui Urmuz, Eliza (căsătorită Vorvoreanu) a fost ulterior o sursă principală de informare despre copilăria și adolescența autorului.

Viitorul Urmuz s-a născut la Curtea de Argeș, în nordul Munteniei și, la vârsta de cinci ani, a petrecut un an la Paris cu părinții săi. Familia s-a stabilit în cele din urmă în capitala României, București, unde tatăl său a fost profesor de igienă la Colegiul Național Matei Basarab, mai târziu inspector de sănătate al orașului și a închiriat case în cartierul Mănăstirea Antim.Tânărul Mitică a fost descris de sora sa ca fiind în mare parte nepretențios și introvertit, fascinat de descoperirea științifică și, din anii copilăriei, un cititor pasionat de cărțile science-fiction ale lui Jules Verne. Mai târziu, el s-a familiarizat și a fost influențat de idealismul german și de concepțiile filosofice ale poetului Mihai Eminescu. O influență mai evidentă asupra viitorului scriitor a avut-o Ion Luca Caragiale, principala figură a comediografiei românești din secolul al XX-lea.

Familia Ionescu-Buzău era interesată de activitățile artistice, iar Urmuz a crescut cu o fascinație pentru muzica clasică și arta plastică, învățând să cânte la pian și pictând în ulei ca amator. Mama sa, fiica devotată a unui preot ortodox, nu a putut să-i insufle fiului același respect față de Biserică.

Intrarea lui Urmuz în istoria literară a avut loc în atmosfera gimnaziului din București. A devenit partenerul lui George Ciprian (Gheorghe Pana C-tin), care a descris mai târziu întâlnirea lor ca fiind importantă: "Nu cred prea mult în destin. [...] Însă nu mă pot abține să nu mă minunez cum colegul meu de bancă din gimnaziu, un omuleț de o rară originalitate, a avut o influență masivă asupra vieții mele ulterioare". El și-a reamintit conversațiile cu "Ciriviș", unde au dezbătut perfecțiunea sculpturilor antice grecești și a menționat că tânărul Urmuz, spre deosebire de el însuși, privea teatrul ca pe o "artă minoră". În schimb, Urmuz prefera să participe la concertele de la Ateneul Român și, după cum scrie Ciprian, avea o înțelegere avansată a muzicii chiar la vârsta de treisprezece ani. Se spune că tânărul a participat și la prelegerile lui Titu Maiorescu, un filosof și estet care au influențat atât pe Eminescu, cât și pe Caragiale.

Câțiva ani mai târziu, în timp ce s-a înscris la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Urmuz și-a exprimat interesul pentru ironizarea severității profesorilor săi. Un episod timpuriu este atestat de Ciprian: amuzat de crearea unei asociații de studenți naționaliști "Vivat Dacia", Urmuz se dă drept membru al acesteia și sugerează celor dornici de integrare că tariful de admitere va consta în capete de rață. Potrivit lui Ciprian, aceste evenimente și-au pierdut repede valoarea de șoc, determinându-l pe el și și pe Urmuz "s-o ia pe străzi" unde experimentul favorit era acela de a acosta trecători și de a-i convinge să-și prezinte documentele de identitate. Succesul a fost uriaș, creând în interiorul școlii un adevărat cult pro-Urmuz (fanii lui chiar șicanau "Vivat Dacia" să accepte orătănii ca mijloc de plată înainte ca societatea să se dizolve). Un alt coleg, viitorul poet tradiționalist Vasile Voiculescu, l-a reamintit pe tânărul Urmuz ca fiind "un tânăr genial", umorul său fiind "cerebral, mai greu de detectat și apreciat".

Grupul de bază al discipolilor lui Urmuz, organizat ca o societate secretă, l-a inclus pe Ciprian (poreclit "Macferlan" de Urmuz), Alexandru "Bălălău" Bujoreanu și Costică "Pentagon" Grigorescu, cunoscuți împreună ca "pahuci" (din iudaicul verb "a căsca"). Activitatea lor s-a concentrat pe farse îndrăznețe: Urmuz și ceilalți trei tineri au făcut o vizită la mănăstirea izolată Căldărușani din județul Ilfov, unde mitropolitul Ghenadie trăia în dizgrație. Cei patru tineri s-au dat drept jurnaliști și au cerut (și primit) tratament ca pentru oaspeți înalți, au testat răbdarea călugărilor iar mai târziu au fost prezentați mitropolitului bine-dispus.

În alte situații, Urmuz intra la seminarii sau cursuri extrem de tradiționaliste, le câștiga încrederea profesorilor, spunându-le că trăiește în spirit naționalist, după care recita, în fața amfiteatrului plin, fabule fără sens, creații proprii, precum celebra sa fabulă "Cronicari".

 

În afara școlii, tânărul Urmuz era încă introvertit, și, conform lui Sandqvist, "extrem de timid, în special cu fetele." Prietenul său Ciprin își amintește câteva „replici de agățat“: se purta familiar cu orice tânără căreia îi prindea privirea, asigurând-o că s-au mai întâlnit, și, când curiozitatea fetei era stârnită, îi povestea cum obișnuiau împreună să omoare muște ca activitate sportivă.

Grupul "pahuci" au sărbătorit absolvirea printr-un act final de sfidare împotriva directorului școlii, pe care l-au vizitat în biroul său, unde au început să sară în cercuri. Chiar dacă grupul lor nu a supraviețuit odată ce membrii săi au luat-o pe drumuri diferite în carieră, au avut reuniuni regulate la taverna Spiru Godelea, unde au câștigat notorietate pentru comportamentul lor nepoliticos și neconvențional. Urmuz a intrat la Facultatea de Medicină, la insistențele tatălui. Potrivit lui Ciprian, el s-a plâns că "nu reușește să se facă înțeles în fața cadavrelor". În cele din urmă alege Facultatea de Drept, luând, în paralel, lecții de compoziții și contrapunct la Conservatorul de Muzică și Declamațiune. În plus, el și-a încheiat serviciul militar în cadrul Infanteriei române.

Urmuz a devenit șeful familiei sale în 1907. În acel an, tatăl său și doi frați mai mici au murit, iar sora lui Eliza s-a căsătorit. El a continuat, de asemenea, să ia inițiativa în acțiuni îndrăznețe de épater le bourgeois. Ciprian își amintește că ei doi au închiriat o trăsură iar Urmuz făcea dreapta în fiecare intersecție, mergând astfel în cercuri în jurul Palatului de Justiție. Urmuz a continuat apoi să-i hărțuiască pe vânzătorii ambulanți, oprindu-se pentru a cumpăra lucruri complet inutile: covrigei, o grămadă de cărbune sau o găină bătrână pe care a tras-o în țeapă cu bastonul său.

După ce a trecut examenul în drept în 1904, Urmuz a fost numit judecător în localitatea rurală Cocu (Răchițele), în județul Argeș. Este probabil ca, în jurul acestei perioade (circa 1908), să fi scris pe hârtie primele fragmente din colecția sa "Pagini bizare", dintre care unele au fost scrise în timpul unei reuniuni de familie la Cocu. Potrivit Elizei Vorvoreanu, el facea acest lucru în principal pentru a-și distra mama și surorile, dar Urmuz a amuzat de asemenea și autoritățile locale, unul dintre aceștia chiar i-a oferit mâna fiicei lui (Urmuz a refuzat). La acea vreme, Mitică și-a descoperit pasiunea pentru arta modernă: a fost un admirator al sculptorului Constantin Brâncuși, fascinat de lucrarea sa din 1907, intitulată Cumințenia pământului.

În cele din urmă, Urmuz a devenit judecător de pace în regiunea Dobrogea. Mai târziu, a fost expediat mai aproape de București, la Ghergani, județul Dâmbovița. Aceste misiuni au fost întrerupte în 1913, când Urmuz a fost chemat sub arme, în Al Doilea Război Balcanic împotriva Bulgariei.

Ciprian menționează că a pierdut contactul cu prietenul său pentru o perioadă, înainte de a primi o scrisoare în care acesta se plângea de apatia provinciei și de lipsa divertismentului muzical; atașat a găsit povestirea "Algazy & Grummer"" pe care Ciprian trebuia să o citească "fraților seminariști", informându-i "despre progresele înregistrate în literatura tânără". Ciprian spune că a descoperit scriitorul din Urmuz și a popularizat povestirile acestuia în propriul său cerc de intelectuali. El menționează, de asemenea, că în cariera sa de actorie în devenire, a pus bazele unor spectacole la Grădina Blanduziei pe baza scrisorilor lui Urmuz.

Aceste evoluții au coincis cu izbucnirea Primului Război Mondial. Între 1914 și vara anului 1916, când România era încă un teritoriu neutru, eforturile lui Ciprian de a difuza "Pagini bizare" au atins un maxim. Textele lui Urmuz s-au răspândit, probabil, în copii scrise de mână, devenind oarecum cunoscute societății boeme din București, însă Urmuz însuși era încă o figură anonimă. Ciprian și actorul Grigore Mărculescu susțin că au citit public din "Pagini bizare" la restaurantul Casa Capșa. Potrivit istoricului literar Paul Cernat, dacă zvonurile despre interpretările timpurii ale lui Ciprian despre textele lui Urmuz sunt adevărate, acesta ar constitui unul dintre primele eșantioane de spectacole de avangardă din tradiția teatrală românească.

În jurul anului 1916, Urmuz a obținut o relocare, în calitate de judecător în orașul Alexandria. Acolo s-a întâlnit cu poetul și profesorul Mihail Cruceanu. După cum a amintit Cruceanu, Urmuz a fost captivat de revolta artistică desfășurată în Italia de către grupul Futurist și în special de poezia lui Filippo Tommaso Marinetti, liderul grupului. Potrivit istoricului literar Tom Sandqvist, Urmuz ar fi putut citi mai întâi despre inițiativele italiene în ziarul local Democrația, care a scris despre subiect la începutul anului 1909. Ca urmare a acestei întâlniri el a decis să includă, ca subtitlu la unul din manuscrisele sale, cuvintele: "Schițe și nuvele ... aproape futuriste".

Ajus la gradul de locotenent, Demetrescu-Buzău a fost din nou chemat sub arme când România s-a alăturat Puterilor Antantei.

Întors în București lucrează ca grefier la Înalta Curte de Casație și Justiție, o slujbă bine plătită, cu avantaje speciale, ceea ce l-ar fi făcut inconfortabil pe Urmuz despre viața sa ca erou boem. O fotografie realizată în acea perioadă, unul din puținele portrete care au supraviețuit, ne prezintă un bărbat melancolic și anxios. Sandqvist îl vede ca fiind de o "singurătate catastrofală" și client insomniac al bordelurilor, adăugând: "În toate aparițiile, ca urmare a unor experiențe dezgustătoare în timpul războaielor, întorcându-se acasă la București, Demetru Demetrescu-Buzău a ales să trăiască o viață extrem de ascetică și izolată, cu plimbări lungi nocturne". Faptele și glumele lui Urmuz au atras atenția publicului, el însuși și-a citit lucrările unui public boem, în locuri precum Hanul Gabroveni; cel puțin unele dintre acestea erau exerciții libere în literatura orală și, ca atare, au fost în întregime pierdute.

Anul 1922 a adus debutul lui Urmuz în presă. Fascinat de "Pagini bizare", poetul și jurnalistul Tudor Arghezi a publicat două din ele în ziarul Cuget Românesc. Arghezi a făcut eforturi să-i convingă pe serioșii săi colegi editori de la Cuget. Gazeta a publicat de asemenea un manifest a lui Arghezi, în care a subliniat scopul combaterii "literaturii sterile" și intenția sa de a cultiva "voința de putere" în cultura literară post-război. Urmuz a fost deci primul scriitor avangardist popularizat de Arghezi, într-o listă care, până în 1940, a inclus și o mare parte a tinerilor moderniști români.

La 23 noiembrie 1923, Urmuz s-a împușcat, un eveniment care rămâne învăluit în mister. A fost găsit "de sergentul din post într-un boschet din dosul bufetului", în apropierea Șoselei Kiseleff, în nordul Bucureștiului. Unele surse timpurii sugerează că ar fi suferit de o boală incurabilă, dar se știe că el era fascinat de arme și de potențialul lor distructiv. De exemplu, în 1914, el a scris un omagiu pentru revolvere, creditându-le cu o putere magică asupra creierului suicidar. Cronicile, arată, de asemenea, că el teoretiza despre lipsa de sens și de goliciunea vieții, punând aceste temeri pe seama membrilor familiei în timpul înmormântării fratelui său Constantin (1914). Autorul Geo Șerban a scris despre dezamăgirea bine ascunsă a lui Demetrescu-Buzău, apreciind că, în ultimul său an, scriitorul a continuat să acționeze vesel și relaxat, dar că o tensiune "devastatoare" se clădea în interiorul lui.

În 1927, Arghezi și-a publicat regretul că nu i-a cultivat prietenia: "Nu l-am mai văzut și-mi este grea mâhnirea ireparabilă că n-am căutat să-l întâlnesc. Cred că optimismul meu ar fi înviat în haosul lui cerebral candorile și puritățile care începeau să moară". Mai mulți exegeți Urmuz au văzut în mod tradițional sinuciderea legată în mod intrinsec de atitudinea artistică a lui Urmuz. Pentru Carmen Blaga, a fost "dizolvarea credinței [sale]" în clasa intelectuală a României, împreună cu declinul economic și "un gol existențial", care l-a determinat pe scriitor să se desprindă. Acest lucru rezonează cu afirmațiile adepților din prima generație de după Urmuz: Geo Bogza sugerează că mentorul său s-a sinucis odată ce procesul deconstructiv, realizat de "intelectul lui ascuțit", l-a dus la o concluzie naturală; Sașa Pană susține că Urmuz s-a săturat să-i amuze pe "cretinii" și "profitorii" care au dominat scena literară a Bucureștiului și, hotărât să-și transforme personajul literar în "praf și pulbere" și-a asumat riscul de a-și distruge eul fizic. Criticul George Călinescu a afirmat că există o rațiune filosofică "care rezona teribil cu secolul său": "el a vrut să moară într-un mod original, fără vreo cauză sau vreun scop precis".

Urmuz a fost înmormântat la 26 noiembrie, la cimitirul Bellu. În ziua respectivă, evenimentul a fost mediatizat de un mic necrolog din cotidianul Dimineața, semnat cu inițiala C (probabil de la Ciprian).

La 11 august 2022 a fost inaugurat monumentul lui Urmuz în orașul Curtea de Argeș, în fața primăriei, autor sculptorul Radu Adrian.

Iata deci actuala nebunie mondiala are radacini in romaneasca nebunie cu arme si sinucigasarie. Puschea pe limba sa nu fie ceva asemanari in ziua de azi. Sinucidere curata!