Discursul regelui

Cinematografia de azi este intr-o criza de valoare artistica determinata de gradul de cultura din ce in ce mai scazut al “consumatorilor”.

Premiile Oscar spre deosebire de Nobel isi mentin dupa parerea mea un standard destul de ridicat pentru cei ce ajung sa le primeasca.

Vizionand “Discursul regelui” m-a bucurat ca a fost premiat un film care ca si cel dedicat anterior Reginei Elisabeta a II a este un exemplu de punere in evidenta a ceea ce inseamna demnitate si responsabilitate reciproca intre conducatorul statului si cetatenii acestuia.

Eu am in minte cele spuse de un profesor al meu care a urmat un stagiu postuniversitar in Franta si care intr-o seara impreuna cu colegii francezi dintre care o parte erau cadre didactice la acea universitate, treceau pe langa resedinta rectorului din campus. I-a intrebat daca a fost cineva din ei in acea cladire. Nu calcase nici unul acolo.

Brambureala de dupa 1989 de la noi isi are poate radacinile in acele Comitete ale Oamenilor Muncii unde participa toata institutia de la femeia de serviciu la director.

A urmat mizeria din ultimii mai bine de 20 de ani unde incompetenta, clientelismul, imixiunea perfizilor politicieni si a demnitarilor de mucava, coruptia fara zagaz, raptul oficializat prin lege etc. au atins cote inimaginabile... S-a ajuns ca practic populatia sa devina o masa amorfa inodora si incolora ca o turma de vite dusa la abator de niste vacari derbedei.

Din nefericire in loc sa ajunga la noi regulile care au guvernat popoarele civilizate si puternice tot raul care s-a instalat ca un mucegai imens aici se extinde si in tarile foste civilizate. E poate pedeapsa pentru ei fiindca fac totul pentru a-si cladi bunastarea pe pauperizarea altora. Din nefericire distrugerile infaptuite in tarile corupte se intorc precum bumerangul asupra celor care au profitat. Padurile distruse, saracii deveniti criminali toate vin peste ei sub forma unor manifestari distrugatoare ale naturii: inundatii, furtuni, seceta, inzapeziri, cauzate si de foamea neostoita de profit a ofertantilor de tot feluri de mizerii care umplu acum viata tuturor: masini, telefoane mobile, instalatii de aer conditionat, etc. care polueaza, modifica parametrii normali ai mediului inconjurator, caci pana la urma si omul lipsit de omenie e tot un fenomen al naturii...un efect al poluarii morale a planetei...

Filmul de Oscar m-a impresionat. Balbaitul care devine, prin autoexcluderea imoralului sau frate, rege peste un sfert din populatia Pamantului nu este taxat cu batjocura milioanelor de ascultatori ai postului de radio BBC. Este poate ceva similar cu defectul de vorbire accentuat de varsta al regelui Mihai al Romaniei ignorat de toata lumea datorita majestatii reale a persoanei, comparativ cu rictusul care marca defectul de vorbire al lui Nicolae Ceausescu pe care umorul anonim atunci din motive lesne de priceput il considera dobandit de cand era calfa la cizmarie si tinea tintele intre buze ca sa lucreze mai repede...

Pe de alta parte fostul militar, regele din film, nu era un smecheras care s-a fofilat pana si de la efectuarea stagiului militar, ca multi demnitari de la noi. Ajunge sa gaseasca printre supusi un individ poate putin dubios dar care nu poate din cauze genetice chiar sa tepuiasca familia regala. Acesta reuseste sa il ajute sa treaca peste propriile limite si sa tina un discurs crucial pentru istoria imperiului si a omenirii. Rasplata pentru ajutorul dat e pe fata, nu i se da celui care l-a ajutat o fabrica sa o transforme in fier vechi, nici un grad de general cu 5-6 stele ca la un sfert de omenire imperiu o fi existat, ca la noi cu cate milioane om fi ramas dupa perpetua tranzitie ca nici asta nu stie nici o institutie platita pentru asta nici la 2 ani dupa un recensamant, au 4 stele cei de intendenta...nici o functie in care sa ia banii degeaba dar nu numai atat sa distruga prin incompetenta si necinste domeniul respectiv... Simplu: se infiinteaza un titlu nobiliar special pentru persoane care aduc regelui sau familiei regale diferite servicii deosebite. Si asta dupa sute bune de ani de regalitate...

Se participa la Oscar si cu filme romanesti care denigreaza natia careia zice ca ii apartine mediatizatul autor. Cainii latra ursul merge. Acolo sunt puse pe piedestal operele care arata maretia unor mari puteri. Shakespeare a oglindit magnific mizeria finitei umane dar oamenii erau la el mizerabili, maretia natiilor care asistau neputincioase la acele fapte ingrozitoare faptuite de nemernici nu a avut niciodata de suferit.

Impresionant prin puterea de redare a personajului principal filmul de Oscar ramane o lectie pentru noi, Mihai Viteazul i-ar sta cu demnitate alaturi prin arta lui Amza Pelea si a celorlalti actori. Daca venim in fata juriilor cu placerea teribila de a defaima tara care este de fapt si a celui care aspira la premiu nu suntem decat niste epigoni ai lui Shakespeare si ai altor mari creatori….Nu noi ci cei care se preteaza la astfel de fapte infecte...

American dream!

Imagine PAS din SF

Haz de maaare necaz

Vai de mama noastra, a romanilor! Oameni prin toata tara sunt de saptamani bune loviti punctual de furia naturii jignite si intaratate de prostiile si fuduliile noastre si ale alor mari si tari din lume, bine induse de „pretini” si alesii culesi perfid de altii... E ca la aplicatiile si toate cheltuitoarele inutile si poluante ce le gazduim si platim. Oamenii loviti de grindina „cat oul de rata”, tornade, viituri, vijelii, alunecari si surpaturi de terenuri. Oameni sarmani care pierd toata agoniseala, case, mobila, lucruri, animale, recolte. Pierd viata lor amarata dar nu murdara ca a celor care ii conduc de 30 de ani! Drumuri surpate, colmatari si toate cele rele... Mai moare si cate unul, doi, canicula, viituri, lipsuri... Parca intr-o betie postumana, toata media, toti vidanjorii, toti alesii si recent trimisii la „borcanu cu miere”, cu JFK de Romania cu toata liota lui de biruitori recenti antipenali inumani au in cap doar votul in diaspora, cum sa faca sa iasa ei la toate alegerile, cum sa toace banii tarii pe orice numai pentru bunastarea „popoului” nu asa cum „trebe” pentru neamul pe care il reprezinta, pas cu pas. „Ioropa” e si ea ca o iapa, vitica ce o fi fost cand l-a incostorobat pe Jupiter, alias Zeus in calduri turbate la propriu si mai ales la figurat cu tot felul de mismasuri si targuieli ca in iarmaroacele lui Creanga... nu alea erau cinstite si cu frica de Dumnezeu, astea... In toata mizeriile post si inumane mi-a venit in minte un banc: E acuma ca in aia cu tiganu! Iarna grea, vine primavara, trecuse iarna cu pagube, boli si durere, morti, toti rumanii se plangeau ca aia, ca aia. Tiganu saracul satului radea cu gura pana la urechi. Ce ai tigane ce ranjesti fasolea spun aia mai ortomanii cu invidie!? Pai cum sa nu ranjesc hahalerelor, io si setrarii mei am fentat-o si pe asta! 

Da da’ noi nu mai avem nici iarna nici primavara nici vara nici toamna... Ne-au furat nemernicii de aici si din toata lumea si pe astea... Asa sa le ajute Dumnezeu!

Doamne Ajuta!

Pas cu pas sa se duca JFK de Romania la sefie mare! O sa ii duca pre aia care il vor unde ne-a dus pe noi marele gazdoi de la Sibiu, pre invitatii lui cu «mii» de cetateni infocati, adoranti ai lor pe strazile pustii cu cativa alesi pe sparnceana care ii pupau, tucau si divinizau in poze pentru mass media lumii! A lumii nu a Romaniei, romanii cu guvern si ce mizerii mai au doar la circareala de pe strazi de seara din urma au avut voie sa ajunga, restul Halt! Si mai ereau servicii de toate neamurile cu ochii ca pe butelie pe alesii lor culesi! Doamne ce bine ar fi fara scrasnete, ura, dementa, copilareala de dragul artei, biciclist, tenisman democrat liberal cu cravata albastra, iubitor de orice doar fara romani sa fie. Era bine daca trebe sa se duca, tata, sa ne reprezinte si denigreze cu agricultorul genial alaturi, comisar, sef de grup parlamentar, ales de inocenti, la mai mare fratilor. Si cu ai lui insurubati in fotolii colo la borcanu’ cu miere de unde o sa arunce inspre noi doar cu fiere… Numai lasati-ne alesilor asa penali cum suntem, retardati, saraci dar romani ! Asa sa va ajute Dumnezeu cat ne-ati ajutat si iubit pre noi sa fim coada lumii si «Ioropei»! Da, da cainele dezerteaza fugind de la croitorie nu de la macelarie ! Mai ales daca in ultimul loc are cusca buna, luxoasa e si mascul alfa si cu pretini ortomani de pretutindenea…pre care ii orneaza cu toate distinctiile grase pre care legea ii da acces sa le imparta cu toata bucuria… sfidand evident Romania…

Cinematograful

Amza Pelea are o povestioara cu nea Marin care e dupa parerea mea exceptionala: se duce la cinematograf, clipoceste ceva, apare o lumina si apoi un lan de porumb, un bar cam la fel cum era  carciuma din Bailesti, bataie cu pistoale (ca acuma, el nu a mai apucat), o drama, romanul taran pe care il interpreteaza magistral, e el  e un pic fascinat de muierea superba care ramane vaduva si pe care cu limba de morarte cel disparut o lasa fratelui mai mic (taranul roman nu avea de unde sa stie ca la evrei un obicei al acestora e obligatia ca in caz de deces un frate sa se casatoreasca daca nu e deja casatorit cu vaduva fratelui pentru a asigura bunastarea familiei acestuia). Nea Marin pleaca din sala avand in minte doar intrebarea: „Ba da’ porumbul ala frumos al cui o fi fost?”

Cred ca un alt crampei de viata eliminat din pacate azi in imensitatea de posibilitati de distractie poate mai corect destrabalare este ce era inainte cinematograful. O sala plina de obicei unde doar tusea ferita repede a cate unuia tulbura o liniste nu de cavou ci doar cu respiratii mai mult sau mai putin calme sau sacadate,  aplauze de copii cand binele invingea raul, gemete de groaza sau de usurare dupa actiunea filmului, sonorul acela harsait, imaginea taiata brusc la schimbarea bobinei...

Era ceva normal, trairea era alta, in locul scenelor de sex si groaza erau minunate imagini care modelau, educau spectatorul, Nica al lui Creanga in lumea satului moldav, pictarea capelei sixtine in Agonie si extaz...Westernuri memorabile cu mari actori din care ar fi trebuit sa invatam ca raul trebuie taiat rapid din radacina ca in Ultimul tren din Gunn Hill unde cel rau era intruchipat de Anthony Queen si cel bun de Kirk Duglas...

Sau gradina de vara, fosnetul plopilor si adierea vantului de vara se suprapuneau peste sunetele descrise mai sus. Jurnalele care stau azi marturie a unei epoci cu stirile si propaganda ei.

Urmeaza teatrul, opera si opereta unde magnetismul marilor actori era de data aceasta viu, de neegalat. In mintea mea o tema clasica fiind tratata modernist cu personaje nud sau spectatorii pe scena si actorii in sala e identica repet in mintea mea, cu acele Graffity care imi par o sfidare grosolana a muncii unor oameni si comunitati care au construit o cladire, au vopsit o suprafata de gard sau altceva, au achizitionat o garnitura de metrou sau alt mijloc de transport. Alaturi de mormanele de gunoi si cainii vagabonzi, dupa mine sunt simbolul decadentei  sicietatii urbane de azi.

Unde e oare lumea curata si simpla de altadata...

13 iunie 2019

Ca vechii seniori medievali sarbatoritul de azi, vizitat de cei ai carui vajnic vasal iaste, mai deunazi in cetatea lui, la fereala de romanii romani care puteau doar sa se holbeze la concertele de pe strada... astazi la zi de nastere ii vin la castelul lui unde numai papa si protejatii senioriei lui calca, vasalii! Ei vin sa i se inchine cu marea realizare batjocoritoare, antipenala si antiromaneasca. Happy Birthday mr. president. Adevaratul JFK caruia poate cea mai frumoasa femeie din lume i-a cantat demult, a salvat marea natiune a sa de parjolul nuclear, asta al nostru de romania cum un bard antimioritic il linguseste aduce doar jale, molime, potop si belicosi cu miile in tara nu ca sa puna umaru’ la necaz ci sa arunce cu arme ucigatoare adevarate. Romania nu e a lui el e doar acolo datorita jocului murdar de azi el e doar seniorul. Cu zambet scrasnit ca si vorba lui cand e vorba de romania…

Raspunsuri la intrebarile FB:

1. Dintre a scrie un mesaj si a suna prefer sa / scriu un mesaj.

2. Pentru mine libertatea inseamna / normalitate.

3. Una dintre cele mai mari comori ale mele este / viata traita pana acum.

4. Nu suport cand / cineva sau ceva nu sunt cum trebuie sa fie.

5. Lucrul cel mai bun despre familie este / ca este temelia vietii – a ta, a celor din jurul tau, a lumii de cand este ea pe Pamant.

6. Imi doresc / sa fie pace, liniste, bunastare de bun simt. Ura, inselatoria si rautatea sa fie pedepsite de lege.

7. Mi-as dori / sa pot vorbi cu toata lumea numai de bine.

8. M-am indragostit prima data / cand aveam tineretea, sufletul curat si spre norocul meu am avut cu adevarat parte de cineva cu care am realizat cate ceva in viata petrecuta impreuna.

9. Sunt o persoana grijulie cand vine vorba despre / tot ce este in jurul meu.