miercuri, 18 martie 2015

Herastrau

Valeleu...

Anu' asta doar ce a fost plantat in epoca furaciunilor e ce vom vedea primavara asta prin parcuri...

Banuti, panselute longevive. 
Se mareste varsta de pensionare si la flori! 
Noi i-am ales pe "gospodari" si baietii au cules si ne-au lasat ca veverita si porumbeii sa stam cu ochii vii si ciocu' mic ca sa ciugulim ce mai cade din ghearele lor scarboase. Suntem tari in toate asa debiteaza ei dar realitatea... bate si cosmarurile cele mai incredibile...



Curcanu' si Prometeu cu ficatul mancat de vulturul tranzitiei 
AU SCAPAT. NU A FURAT NIMENI STATUILE ASTEA!




luni, 16 martie 2015

Vijelie si IPILF-ul

Am gasit o carte care cuprinde legenda lui Vijelie Haiducul ale carui sotie si doua fete au fost rapite de turci. Impreuna cu alti oropsiti de turci si nemernici romani, boieri si functionari, haiducul a reusit sa smulga din haremul unui pasa din Silistra pe fiicele sale. Exact in acele locuri de poveste se intindea terenul IPILF Giurgiu, fabrica de conserve de legume si fructe unde am fost repartizat in 1983 lucrand ca inginer sef de ferma legumicola. Ce diavol salasluieste in neamul asta fiindca acum povestea fabricii noi de conserve care folosea productia de pe 17.000 ha. si producea conserve de exceptionala calitate, e mai neverosimila ca legenda amaratilor de haiduci urgisiti de straini si mai ales de nemernici din neamul lor...




duminică, 15 martie 2015

Sfantul Patrik





Ca horticultor am o mare admiratie pentru irlandezi care contrar noua care ne-am lafait in darurile naturii, jefuitorii bagau in ei pana nu mai puteau lupta asa i-am biruit mai ales pe lesi, sunt un popor care a fost urgisit de o foamete crunta pe la jumatatea secolului XIX. Au fost alungati de soarta in lume, prin calitatile lor si poate si prin defecte bine "manageriate" au ajuns multi dintre ei oameni facuti dar peste tot ei pastreaza intr-un mod unic farmecul plaiurilor natale. Verdele, trifoiul, misterele si cate si mai cate...
Bravo lor!

Triumful nesimtirii


Era un complex alimentar langa Arcul de Triumf in Bucuresti, acum in paragina, victima se pare a retrocedarilor, posibil cei implicati neavand forta sa penetreze sistemul corupt  ca sa puna laba pe imobil. Acolo, acum ani de zile era jumatate alimentara care fiind in zona cu baieti de baieti, basca diplomati avea mai mereu cate ceva bun de vanzare, evident cu interminabilele cozi cauzate de gospodarii tarii de atunci hamesiti ca si acum, "paravanati" de cei pe care ii serveau si care nu banuiam ca aveau sa devina, alaturi de esalonul doi la care erau slugoi, cei mai mari capitalisti fosti comunisti ai istoriei mondiale in isteria ce avea sa vina ca un blestem peste tara asta a noastra.
Era ceva interesant, familistii, bunicii, cu copii si pe cine mai aveau cu ei stateau la coada pentru doua pachete de unt, ce e drept unt adevarat nu din orice altceva decat din ce trebuie, cu eticheta fara zorzoane si firma de firma ca acuma. In cealalta parte baietii poate din ei viitori tine calul de derbedei ajunsi acuma zei, beau si mancau fara griji dar cu bani ca hotii de azi la peste 25 de ani de tranzitie...
Acuma e drept ca se bea in carciumi private fara privata cand bugetarii militari cara saci sa astupe gaurile nesimtirii si hotiei altor bugetari cu staif cand vine potopul binemeritat... cum ni se spune: „ca voi i-ati ales, ii meritati”…
Asa si acuma Dunarea vine siroaie cum sarbii nu au vazut asa ceva de peste 100 de ani poate fiind recent mai napastuiti de Dumnezeu cand incasau bombe si distrugeri de la cavalerii apocalipsei. Unii tot din tara asta blestemata la imbecilizare si postumanizare umblau cheauni cu drag de chilipir, pardon de cultura nocturna. Cat de bine e sa ai un program corect dar ce mai poti face cand iti duci copilul la teatru in cimitir dupa ce ai umblat cu el prin cavourile baietilor de baieti de alta data. Un crainic pro-global spunea ca comunistii nemernici au asanat baltile de pe vremea regelui. Baltile erau de pe vremea lui Gheorghe Doja amaratule...Erau raiul de pe pamant dar bietul aservit nu stie ca tara asta a pierdut vieti de romani amarati datorita molimelor si tantarilor care salasluiau prin acele balti. E minunat sa traiesti in era postumana.. te distrezi noaptea prin cimitire si muzee care arata ce tari au fost aia care fost, ce bine e sa te cultivi o data pe an si sa nu iti pese de nimic. Ca un anesteziat care nu mai simte operatia deci falfairea mortii in lupta cu a sa viata...
A fost noaptea muzeelor deschise si a zagazurilor deschise. An de an ne inundam, ne prajim si tocam banii pe fleacuri…Votati votati votati furati furati furati, cumparati, cumparati cumparati, consumati, consumati...

Mileniul al treilea va fi religios sau cum e acuma...postuman...

sâmbătă, 14 martie 2015

E de rau

In Herastrau, nu la Paris,


personalul racaie vechile panselute, banuti si ce mai sunt pe acolo pentru ca sa inceapa, spera ei iar ciclul biologic.
E deja istorie vremea cand pe timpul asta plantau rasaduri cu milioanele de fire.
La un moment dat plantau in spatii verzi crizanteme nevandute in florarii.
Ce vremuri.
Sau poate ca le e teama la maharii edili ca nu cumva la eclipsa sa dispara mandrete de flori achizitionate din banii publici, care bani...
Mana cereasca au fost iarna, parcurile, florile. In ce dosare mai scrie cati metri cubi de zapada au cazutara, cine mai numara cati banuti sau panselute erau in sectoare in astia 25 de ani, un sfert de secol...
Hotii se pricep la hotii si se fac frati si cu natura.... saraca de ea cu asa frati... patati...Dar noi... ne-a luat adevaratul frate al nemernicilor astora cu banuti, cu trei frati patati, cu lalele, cu toate...
Ne revedem pe lumea ailalta spuneau doi orbi.
Si noi tot acolo mai vedem Romania noastra asa cum o aveam, acum facuta praf de nemernici. Prinde orbul scoate-i ochii. Circ ieftin ca paine asa cum e cu E-uri, cu toate modificate genetic mai e....

Ne vedem la eclipsa!

vineri, 13 martie 2015

Invitatie la teatru


Cand a fost anuntat un concurs la Teatru radiofonic pe postul national de radio am scris aceasta schita pentru o piesa incercare de punere in aplicare a unei idei ramase din liceu ca o samanta aruncata de fostul meu profesor de limba romana... profesor caruia eu si colegii mei ii datoram foarte mult, ca de altfel tuturor acelor oameni minunati care ne-au format mai ales pentru meseria de OM...









duminică, 8 martie 2015

Profesor Joseph Roth



O lume ce parea batuta in piroane, cu familii care traiau din averi imense, cu odrasle care nu faceau nimic avand totul la picioare, tot care li se cuvenea credeau ei aceasta lume se spulbera ca si cum nu ar fi fost niciodata o data cu Imperiul Chezaro- craiesc. Oare pentru primenirea lumii e musai nevoie de razboi!?