Învăţăturile
duhovnicului Arsenie Boca, preotul martir al închisorilor comuniste, au devenit
cunoscute în ultimii ani printr-un număr impresionant de volume, mărturii şi
documentare. Printre temele cele mai abordate sunt iubirea, viaţa de familie şi
căsătoriei.
Arsenie Boca a devenit o personalitate a
ortodoxiei, iar sfaturile sale despre iubire şi viaţa de familie au ajuns
cunoscute printr-un număr impresionant de materiale documentare şi biografice.
Este considerat de unii dintre autorii de literatură religioasă şi preoţi drept
„grabnicul ajutător în problemele de
familie”. Iată câteva dintre învăţăturile atribuite duhovnicului, de către
autorii volumului „Arsenie Boca, tinerii, familia şi copiii născuţi în lanţuri.
Din învăţăturile Părintelui Arsenie Boca”, al cărui conţinut a fost adunat de
arhimandritul Serafin Popescu, cel care a slujit împreună cu Arsenie Boca la
Mănăstirea Brâncoveanu: „Dar oamenii
se mai încâlcesc şi cu iubire de trup. Iubirea acesta nu e egală în toate
cazurile cu păcatul, ci zicem că în tot cazul e infectată de păcat. Cenzura
morală astupă un depozit de dinamită, după ce n-a reuşit să-l refuze. Iată de
ce, când înjură bărbaţii, folosesc cuvântul – ce nu se scrie – al iubirii
trupeşti. Partea de înjosire şi păcat a acestei iubiri le izbucneşte din
subconştient. Înjurăturile dovedesc că această iubire între trupuri a fost
închisă într-un blestem, într-o ruşine şi într-o necinste”. „Energia
genezică este necesară soţilor, în familia constituită legal, civil şi
bisericeşte. Regula de aur constă în evitarea extremelor: nici abuz din partea
unuia, nici refuz din partea celuilalt. Dar să nu se creadă că între cele două
extreme totul e îngăduit”. „Nu există
vrăjmaş mai mare pentru om, decât omul însuşi şi de nimic nu trebuie să se
teamă omul ca de el însuşi. Cine îşi stăpâneşte simţămintele, acela îşi petrece
viaţa în pace”. „Familia, ca să fie binecuvântată de Dumnezeu,
trebuie să pornească de la castitatea soţilor până la căsătoria religioasă,
adică până la Taina Nunţii”. „Trebuie păstrată o anumită frână, un anumit
calendar, după calendarul bisericesc. Astfel trebuie păzite zilele de post,
Mirecurea şi Vinerea, care sunt pentru creştini două zile de întristare,
meditaţie şi rugăciune, nu de plăceri trupeşti. La fel Duminicile şi
Sărbătorile, când se
săvârşeşte Sfânta Liturghie, la fel şi zilele de
spovedanie, de asemenea şi posturile anuale”.
"În cadrul familiei există o gamă întreagă a
desfrânării, prin aşa-zisele aberaţii sexuale, încât se pune accentul numai pe
plăcerea erotică, nebunească, care devine o a doua natură a soţilor, încât
ajung sărăciţi de putere şi robiţi de durere”. „Când se întâmplă să vină şi o
zămislire, nedorită sau prin accident, energia naturală slăbită va da un copil
slăbănog sau debil fizic şi mintal”. „Plăcerea, căutată numai pentru ea însăşi,
cheamă repetarea din ce în ce mai deasă a actului, până ce ajunge la
distrugerea sistemului nervos. Mai mult chiar: ea aprinde organismul şi-l
împinge până dincolo de posibilităţile sale funcţionale; ea cere extenuarea şi
atrage urmările ei, aberaţiile şi nenumitele perversiuni; ea provoacă frângerea
oricărei cenzuri morale şi-şi duce supuşii până la doaga nebuniei”. „Aş vrea să ştiu de ce nu-s părinţii la fel
de grăbiţi cu însurarea băieţilor pe cât sunt de grăbiţi cu însurarea fetelor”.
"Iubirea nu are marginile omului, nici spaţiul, nici timpul. Nu piere
niciodată, e puternică, încât străbate dincolo de mormânt şi ajunge pe cel
iubit. Străpunge iadul, care nu-i poate sta împreună şi străbate cerul.
Iubirea e însuşirea lui Dumnezeu, prin care a creat luma văzută şi nevăzută şi
toată făptura care-l cunoaşte e străbătută de iubire. Dacă am stărui cum
trebuie în iubirea aceasta fără margini s-ar răsfrânge şi în noi obârşia asta
divină.”, mai scria duhovnicul.
Cine a fost Arsenie Boca Arsenie Boca (n. 29
septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea
Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei
româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la
Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată
cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în
atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950,
stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la
Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava,
Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu
şi-a mai putut relua activitatea de preot. Totuşi, Securitatea l-a urmărit
aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989. Mănăstirea
Prislop, unde Arsenie Boca a slujit în anii 1950 şi unde a fost înmormântat, a
devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.
Oamenii vin şi se roagă la mormântul acestuia, mulţi cu credinţa că pelerinajul
le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.
